Oare mai cred oamenii din secolul XXI în vrăjitoare și blesteme? Un sondaj care a cuprins 95 de țări, arată că un miliard de oameni din populația adultă cred și în ziua de azi în aceste practici oculte și se tem de deochi. Dacă în SUA 16% dintre americani au astfel de credințe, în Rusia, peste jumătate din populație crede în puterea vrăjitoriei, în timp ce pentru suedezi, vrăjitoarele sunt doar personaje de film, notează Live Science.

Studiul condus de Boris Gershman, profesor asociat la Departamentul de Economie al Universității Americane din Washington, D.C, scoate în evidență că astfel de credințe sunt puternice în statele cu democrații slabe.

La sondaje au participat oameni din 95 de țări și teritorii de pe cinci continente. Oamenii au avut în față un chestionar cu întrebări legate de credința lor în magie, cum ar fi: „Crezi în deochi?” sau „Crezi că anumiți oameni pot arunca blesteme sau vrăji prin care ar provoca să se întâmple lucruri rele cuiva?”.

O constatare notabilă a fost că Rusia are o rată a credinței în vrăjitorie de 56%, notează Newsweek. Potrivit lui Gersham, deși cifra este departe de scorul maxim de 90 la sută, într-adevăr, acest lucru este peste medie. Motivele pentru care prevalența credințelor de vrăjitorie este atât de scăzută în Occident ajută la explicarea popularității lor în Rusia, susține omul de știință.

„Rusia este renumită pentru instituțiile sale distruse, inclusiv instanțele corupte (…) Este, de asemenea, o țară care oferă o plasă de siguranță socială foarte subțire și are o proporție mare de oameni vulnerabili la șocuri adverse (cum ar fi bolile și sărăcia). În acest fel, ei încearcă să își explice nenorocirile din viața lor, atribuindu-le unor puteri supranaturale precum vrăjitoria, a mai explicat profesorul Gershman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În baza rezultatelor, cercetătorii au estimat că minim 1 miliard de oameni din întreaga lume cred în vrăjitorie.

Femeile și tinerii sunt mai predispuși să creadă în puterile supranaturale. Cu toate acestea, cercetătorii au concluzinat că vrăjitoria sau ideea că oamenii pot folosi abilitățile supranaturale pentru a provoca rău, este o credință care variază dramatic între națiuni și care ține foarte mult de cultură, educație sau de cât de puternică este democrația în țara respectivă. Așadar, unde aceste verigi sunt slabe, credința în mistic este mult mai mare.

De exemplu, persoanele cu o situație economică „foarte bună” aveau mai puține șanse să creadă în vrăjitorie decât persoanele cu situații economice „foarte proaste”. Deloc surprinzător, respondenții religioși aveau tendința de a crede mai mult că unii oameni posedă puteri magice.

„În general, credințele religioase și de vrăjitorie, ambele centrate pe rolul cheie al puterilor supranaturale în viață, merg mână în mână”, au notat cercetătorii în studiu.

De menționat că sondajul nu a vizat țări precum China sau India, țări cu o populație foarte mare.

#democratie #religie #Rusia #studiu #superstiții

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.