Platforma DA denunță agresiuni în adresa aleșilor locali ai formațiunii, care mai mulți consilieri locali și raionali ai Platformei DA, care au fost agresați verbal și fizic, pentru că au cerut transparență pe unele cazuri de executare a bugetelor locale. Anunțul a fost făcut astăzi, 15 decembrie de către președintele interimar al Platformei DA Dinu Plîngău.

În acest sens, Plîngău solicită organelor de drept să intervină în aceste cazuri.

„Platforma DA condamnă vehement orice agresiune în adresa aleșilor locali care prin prisma obligațiunilor și drepturilor de serviciu își fac meseria. În ultima perioadă, mai mulți consilieri locali și raionali ai Platformei DA au fost agresați verbal și fizic pentru că au cerut transparență pe unele cazuri de executare a bugetelor locale. Solicităm organelor abilitate ale statului să intervină prompt în aceste cazuri de încălcare a legislației”, a scris Plîngău pe Facebook.

Totodată, președintele interimar al Platformei DA afirmă că va face demersurile „necesare” la Procuratura Generală pentru a sancționa agresorii.

„Vă previn că Platforma DA nu va lăsa aceste abateri și vom face demersurile necesare în adresa Procuraturii, atât pe numele agresorilor, cât și pe numele celor care vor încerca să mușamalizeze cazurile ieșite din comun. Solicit presei și organizațiilor nonguvernamentale să condamne orice act de agresiune verbală sau fizică în raport cu orice cetățean al Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura trebuie să intervină aplicând legea atât pentru a trage la răspundere pe cei vinovați cât și pentru a descuraja comiterea unor asemenea fapte pe viitor. Dacă vrem în Europa, hai să fim noi civilizați și să nu ne facem că plouă atunci când există asemenea cazuri. Practicile anilor 90 trebuie să fie sancționate. Azi aleșii locali sunt bătuți. Mâine va fi bătută presa sau reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale care vor pune o întrebare incomodă unui baronaș local?”, se întreabă Plîngău.

Precizăm că, Platforma DA nu a oferit mai multe detalii pe acest caz și la ce situații face trimitere.

#consilieri #Dinu Plingau #Platforma DA

Senatul SUA a aprobat cu o majoritate covârșitoare, 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, proiectul de lege privind „sancțiunile iadului” împotriva Rusiei, în contextul războiului din Ucraina. Documentul ar urma să fie una dintre cele mai importante măsuri de intensificare a presiunii americane asupra Kremlinului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru al doilea mandat, scrie bbc.com.

Sancțiunile au ca scop să reducă veniturile Rusiei și să determine Moscova să revină la masa negocierilor.

Legea consfințește sancțiunile deja impuse Rusiei prin ordine prezidențiale, ceea ce, teoretic, ar limita posibilitatea ca acestea să fie ridicate definitiv doar printr-o decizie a președintelui. În același timp, documentul îi oferă lui Trump dreptul de a suspenda sancțiunile, la propria discreție, și de a impune taxe vamale de până la 100% asupra importurilor din țările care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile.

„Proiectul de lege are drept scop privarea lui Vladimir Putin de veniturile necesare pentru finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, susțin autorii documentului.

Proiectul a fost elaborat cu mai mult timp în urmă și a fost promovat de senatorul republican Lindsey Graham. Ulterior, documentul a fost modificat, fiind introduse prevederi privind flota fantomă a Rusiei, sancțiuni împotriva Iranului, dar și posibilitatea ca președintele să acorde derogări și excepții.

Ce puteri îi oferă legea lui Trump

Proiectul urmează să fie examinat de Camera Reprezentanților. Dacă va fi aprobat, documentul va ajunge pe masa președintelui Donald Trump. Legea va intra în vigoare doar după promulgare.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, Trump va trebui să introducă sancțiunile, iar acestea vor fi revizuite la fiecare șase luni.

Printre persoanele și organizațiile vizate de document se numără oficiali ruși și instituții precum Sberbank, care se află deja pe lista sancțiunilor americane. Diferența este că restricțiile ar urma să fie prevăzute prin lege, nu doar prin ordine prezidențiale.

Trump ar putea însă suspenda temporar sancțiunile. Pentru aceasta, președintele ar trebui să informeze Congresul, printr-o scrisoare, despre motivele pentru care consideră că o astfel de măsură este în interesul SUA.

O altă prevedere importantă îi permite președintelui să impună taxe vamale de până la 100% asupra produselor importate în SUA din primele cinci țări care cumpără petrol și gaze rusești sau ajută Rusia să evite sancțiunile. Printre principalele țări care ar putea fi vizate se numără India, China și Turcia.

Documentul prevede și sancțiuni împotriva „flotei fantomă” folosite de Rusia pentru transportul petrolului. SUA ar putea include rapid în lista de sancțiuni navele deja sancționate de aliați precum Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Ridicarea definitivă a sancțiunilor împotriva Rusiei ar fi posibilă doar dacă președintele SUA informează oficial Congresul că Moscova a încetat complet ostilitățile și a semnat un acord de pace cu autoritățile ucrainene libere și independente.

Chiar și în acest caz, Congresul ar putea verifica dacă aceste condiții au fost îndeplinite și ar putea bloca temporar ridicarea sancțiunilor printr-o rezoluție.