Produsele de igienă personală pe care le folosim zilnic, inclusiv deodorantele, parfumurile și loțiunile de corp, ar putea avea un efect mai mare asupra sănătății noastre decât ne-am imaginat. Conform unui studiu recent publicat în jurnalul Environmental Science & Technology Letters, aceste produse emit o serie de compuși organici volatili (VOCs) care, atunci când interacționează cu ozonul din interiorul locuințelor, pot genera substanțe chimice nocive pentru sănătatea pulmonară, scrie Newsweek.com.

Cercetările au arătat că deodorantele roll-on, loțiunile de corp, spray-urile de păr și șampoanele uscate conțin peste 200 de compuși organici volatili, care pot reacționa cu ozonul din aer și pot produce particule care să ajungă în plămâni. Dusan Licina, profesor asistent la Ecole Polytechnique Federale de Lausanne, a explicat pericolele acestor particule, menționând că anumite molecule se pot „nucleaza” și, prin coagulara, devin suficient de mici pentru a pătrunde în plămâni.

Deși consecințele acestor poluanți nu sunt pe deplin înțelese, cercetătorii consideră că efectele ar putea fi mai grave decât ne imaginăm. Particulele ultrafine rezultate în urma reacției chimice dintre compușii volatili și ozon ajung rapid în sistemul respirator, având în vedere că produsele sunt aplicate aproape de căile respiratorii. Licina subliniază că sunt necesare studii toxicologice suplimentare pentru a evalua impactul acestor substanțe asupra sănătății noastre.

Produsele de igienă personală constituie surse semnificative de expunere umană la VOC-uri, mai ales în spațiile închise, cum sunt locuințele. Cercetătorii au observat că utilizarea acestor produse poate provoca episoade de emisii intense de compuși volatili, cu niveluri de poluare în interior care pot depăși de zece ori cele din aerul exterior.

În special, monoterpenele, un tip de compuși organici volatili, reacționează rapid cu ozonul, generând aerosoli organici secundari (SOAs), care contribuie la formarea particulelor nocive în aerul pe care îl respirăm. Aceste particule fine pot persista în atmosferă, crescând riscul de expunere și inhalare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul a evidențiat că prezența ozonului în interior poate intensifica formarea rapidă a particulelor noi din reacțiile între VOC-uri și aer, cu rate de creștere de până la zece ori mai mari decât în aerul exterior. Această situație poate deveni extrem de periculoasă pentru sănătatea pulmonară, în special pentru grupurile vulnerabile, precum copiii și persoanele în vârstă.

În privința prevenirii, cercetătorii subliniază necesitatea unei conștientizări mai mari asupra impactului produselor de igienă personală asupra sănătății. Licina sugerează găsirea unor modalități de a reduce reacțiile chimice între compușii volatili și ozonul din interiorul locuințelor, una dintre soluții fiind îmbunătățirea ventilației pentru a dispersa substanțele nocive. Totodată, reducerea utilizării produselor de îngrijire personală pe bază de substanțe chimice volatile ar putea diminua riscurile.

„Este greu de acceptat, dar va trebui să ne reducem dependența de aceste produse sau, unde este posibil, să le înlocuim cu alternative naturale care să conțină compuși chimici mai puțin reactivi”, a afirmat Licina.

O altă măsură importantă constă în educarea profesioniștilor din domeniul sănătății și a celor care interacționează cu grupuri vulnerabile despre riscurile asociate acestor produse.

Deodorantele, parfumurile și alte produse de igienă personală au un impact considerabil asupra calității aerului din locuințele noastre. Chimicalele volatile emise prin utilizarea acestor produse pot reacționa cu ozonul și pot genera particule periculoase pentru sănătatea pulmonară.

Experții avertizează că este esențial să fim mai conștienți și să reducem expunerea la aceste substanțe prin utilizarea unor produse mai sigure și prin îmbunătățirea ventilației în interiorul locuințelor.

#Deodorante #efecte nocive #parfumuri #studiu

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.