Statele Unite urmăresc îndeaproape evoluţiile din Georgia, a declarat Departamentul de Stat, după ce poliţia georgiană a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii din centrul capitalei Tbilisi, după ce parlamentul şi-a dat sprijinul iniţial unui proiect de lege privind „agenţii străini”, informează Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat reporterilor că Statele Unite vor continua să monitorizeze situaţia din Georgia şi a spus că protestatarilor paşnici ar trebui să li se permită să exercite acest drept în mod paşnic. Poliţia georgiană a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mii de protestatari marţi în centrul Tbilisi, după ce parlamentul şi-a dat sprijinul iniţial unui proiect de lege privind „agenţii străini”, despre care criticii spun că reprezintă o schimbare autoritară care pune în pericol speranţele ţării de a adera la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Legea, susţinută de partidul de guvernământ Visul Georgian, ar urma să ceară oricărei organizaţii care primeşte peste 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca „agenţi străini” în caz contrar riscând amenzi substanţiale.Criticii afirmă că situaţia aminteşte de o lege din 2012 din Rusia, care a fost folosită de atunci pentru a reprima disidenţa.

„Am venit aici pentru că ştiu că ţara mea aparţine Europei, dar guvernul meu nu înţelege asta. Suntem aici pentru a ne proteja ţara pentru că nu vrem să facem din nou parte din Rusia”, a spus protestatarul Demetre Şanşiaşvili, în vârstă de 30 de ani.

Anterior, legea trecuse confortabil în prima lectură în Parlament, au informat mass-media din Georgia. Unii dintre protestatarii adunaţi în faţa clădirii Parlamentului purtau steaguri georgiene, ale Uniunii Europene şi ale SUA şi scandau, adresându-se politicienilor din interiorul legislativului:

„Nu legii ruse” şi „Sunteţi ruşi”.

Rusia este privită ca inamic de mulţi georgieni, după ce Moscova i-a susţinut pe separatiştii din regiunile georgiene separatiste Abhazia şi Osetia de Sud în anii 1990. Sute de mii de georgieni continuă să fie strămutaţi în interiorul ţării după mai multe accese de conflict etnic sângeros.

Vorbind la Berlin mai devreme în cursul zilei de marţi, prim-ministrul georgian Giorgi Garibaşvili şi-a reafirmat sprijinul faţă de lege, spunând că prevederile sale întrunesc „standardele europene şi globale”.

„Viitorul ţării noastre nu aparţine şi nu va aparţine agenţilor străini şi servitorilor ţărilor străine”, a spus el.

Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili, a declarat, după proteste, că anulează întâlnirile din timpul vizitei sale în Statele Unite şi că pregăteşte un discurs adresat poporului georgian, conform unei declaraţii a biroului său. Salome Zurabişvili, care a candidat pentru această funcţie din partea formaţiunii Visul Georgian, a declarat că se va opune legii, despre care spune că pune în pericol speranţele Georgiei de a adera la UE. Parlamentul georgian poate trece însă peste vetoul ei.

#Georgia #proteste #rusi

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.