O bună parte din procurorii anticorupție care reclamă azi prin mass-media că ar fi intimidați de șefa Procuratarii Anticorupție, Veronica Dragalin, pe timpuri au susținut regimul lui Plahotniuc, semnând în susținerea acelui rușinos Guvern. Pe atunci nu s-au simțit intimidați de regimul oligarhic, nelegitim și anti-popular, pe când acum când li se cere să respecte legea, ei se plâng că ar fi intimidați. Opinia aparține deputatului PAS, Mihai Popșoi și a fost expusă în cadrul emisiunii Secretele Puterii, informează jurnal.md.

Solicitat să comenteze disputele dintre conducerea PA și CNA și interceptarea audio trimisă presei în care șefa PA, Veronica Dragalin, le spune unor procurori anticorupție pe care-i suspectează de corupție că abia așteaptă să asiste la reținerea acestora, Mihai Popșoi a menționat că aceste dispute nu fac bine justiției și nici imaginii Moldovei, în contextul integrării europene.

„Noi încercăm să transmitem cât se poate de clar, respectând independența instituțiilor respective, că o asemenea abordare în spațiul public și în comunicarea interinstituțională este inacceptabilă. Sperăm cât de curând această dispută să se finalizeze. Acea înregistrare care a apărut în spațiul public e o mare ilegalitate, ori cei care au participat la acea întrunire sunt procurori anticorupție. Unii dintre ei au reclamat în presă, că vezi, Doamne, sunt intimidați de către șefa instituției repective. Acest gest lasă un gust amar ținând cont că o bună parte din acei procurori au făcut acel gest rușinos semnând în susținerea acelui Guvern a lui Plahotniuc și aflându-se sub presiunea unui regim oligarhic, nelegitim, anti-popular, ei l-au sprijinit și nu s-au simțit intimidați. Nu au avut atunci curajul să iasă în spațiul public să demaște ceea ce se întâmpla în justiție, iar acum se simt intimidați, când șefa Procuraturii Anticorupție le cere să respecte legea și să lupte cu corupția, nu să contribuie la fortificarea ei”, a spus Mihai Popșoi.

Precizăm că este vorba de o înregistrare, publicată de comentatorul politic Valeriu Pașa pe pagina sa de facebook, în care șefa PA le spune unor procurori că „nu am răbdare să intru personal cu echipe de mascați, la cineva în țara asta în casă, la ora 6 dimineață, față de copiii voștri, soțiile, soții voștri, să fiți arestați, puși în cătușe și trimiși la închisoare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Dragalin a confirmat autenticitatea înregistrării, dar a menționat că a fost scoasă din context și a încurajat autorul scurgerii să facă publică întreaga discuție.

„Infractorii corupți au de ce se teme pentru că noi avem înregistrări care demonstrează vinovăția lor”, a spus șefa PA.

#Dragalin #infractori #PA

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.