O bună parte din procurorii anticorupție care reclamă azi prin mass-media că ar fi intimidați de șefa Procuratarii Anticorupție, Veronica Dragalin, pe timpuri au susținut regimul lui Plahotniuc, semnând în susținerea acelui rușinos Guvern. Pe atunci nu s-au simțit intimidați de regimul oligarhic, nelegitim și anti-popular, pe când acum când li se cere să respecte legea, ei se plâng că ar fi intimidați. Opinia aparține deputatului PAS, Mihai Popșoi și a fost expusă în cadrul emisiunii Secretele Puterii, informează jurnal.md.

Solicitat să comenteze disputele dintre conducerea PA și CNA și interceptarea audio trimisă presei în care șefa PA, Veronica Dragalin, le spune unor procurori anticorupție pe care-i suspectează de corupție că abia așteaptă să asiste la reținerea acestora, Mihai Popșoi a menționat că aceste dispute nu fac bine justiției și nici imaginii Moldovei, în contextul integrării europene.

„Noi încercăm să transmitem cât se poate de clar, respectând independența instituțiilor respective, că o asemenea abordare în spațiul public și în comunicarea interinstituțională este inacceptabilă. Sperăm cât de curând această dispută să se finalizeze. Acea înregistrare care a apărut în spațiul public e o mare ilegalitate, ori cei care au participat la acea întrunire sunt procurori anticorupție. Unii dintre ei au reclamat în presă, că vezi, Doamne, sunt intimidați de către șefa instituției repective. Acest gest lasă un gust amar ținând cont că o bună parte din acei procurori au făcut acel gest rușinos semnând în susținerea acelui Guvern a lui Plahotniuc și aflându-se sub presiunea unui regim oligarhic, nelegitim, anti-popular, ei l-au sprijinit și nu s-au simțit intimidați. Nu au avut atunci curajul să iasă în spațiul public să demaște ceea ce se întâmpla în justiție, iar acum se simt intimidați, când șefa Procuraturii Anticorupție le cere să respecte legea și să lupte cu corupția, nu să contribuie la fortificarea ei”, a spus Mihai Popșoi.

Precizăm că este vorba de o înregistrare, publicată de comentatorul politic Valeriu Pașa pe pagina sa de facebook, în care șefa PA le spune unor procurori că „nu am răbdare să intru personal cu echipe de mascați, la cineva în țara asta în casă, la ora 6 dimineață, față de copiii voștri, soțiile, soții voștri, să fiți arestați, puși în cătușe și trimiși la închisoare”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Veronica Dragalin a confirmat autenticitatea înregistrării, dar a menționat că a fost scoasă din context și a încurajat autorul scurgerii să facă publică întreaga discuție.

„Infractorii corupți au de ce se teme pentru că noi avem înregistrări care demonstrează vinovăția lor”, a spus șefa PA.

#Dragalin #infractori #PA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.