România susține necondiționat parcursul european al Republicii Moldova, iar relațiile dintre cele două state sunt la cel mai înalt nivel. O spune copreședintele Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României, Andrei Daniel Gheorghe. Potrivit deputatului de la București, dezideratul României este de a ajuta Republica Moldova să devină parte a familiei europene și să beneficieze de pacea și bunăstarea pe care o oferă apartenența la blocul comunitar, potrivit ipn.md.

La Chișinău are loc cea de-a IX-a reuniune a Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României (CCIE). Copreședintele comisiei, deputatul român Andrei Daniel Gheorghe, spune că România rămâne cel mai fidel avocat al Republicii Moldova la Bruxelles.

„Relațiile dintre noi sunt nu doar de vecinătate sau parteneriat, sunt relații din interiorul aceleiași familii. Azi sunt mai bune ca niciodată. Sunt la cel mai înalt nivel de la momentul Independenței Republicii Moldova, de la Podul de Flori nu am mai întâlnit o asemenea trăire, un entuziasm care poate să creeze fapte istorice. România susține categoric Republica Moldova, nu există niciun dubiu la București cu privire la susținerea Republicii Moldova. România s-a angajat total și necondiționat în susținerea parcursului european al Republicii Moldova. Ne dorim deschiderea negocierilor capitolelor de aderare în acest an, cât și reapropierea naturală, firească de România, țara-mamă”, a spus deputatul român în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

România a ajutat Republica Moldova să depășească crizele suprapuse generate de războiul din Ucraina. Suportul energetic și financiar oferit de Guvernul de la București este dovada clară a relațiilor privilegiate dintre cele două state, spun reprezentanții guvernării de la Chișinău.

„Cetățenii au simțit această susținere când au văzut că rușii au redus livrările de gaze către Republica Moldova, iar România a reluat aceste livrări de gaze. Când Federația Rusă a deconectat energia electrică, România ne-a conectat. Când Federația Rusă a blocat exportul de produse moldovenești, România a deschis și mai mult piața. Suntem azi într-o perioadă tulbure, dar și într-o ipostază benefică integrării europene. România demonstrează că este un frate pentru noi, reușind prin procese diplomatice să impulsioneze acest proces de integrare europeană. Pentru că locul nostru este alături de România în Uniunea Europeană. Cetățenii înțeleg că UE poate să ne aducă bunăstare, pace și un nivel de viață mai înalt decât l-am avut până acum”, a spus deputatul PAS, Petru Frunze.

Comisia Comună pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României a fost constituită în anul 2010. Din ea fac parte câte zece deputați din legislativul de la Chișinău și cel de la București. Comisia se întrunește anual în două reuniuni, alternativ în Republica Moldova și în România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#deputat #integrare #Rominia #UE

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis cereri oficiale de acces la informație Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Mișcarea solicită clarificări privind predarea către Ucraina a doi grăniceri ucraineni reținuți pe teritoriul Republicii Moldova.

Incidentul s-a produs pe 15 octombrie, pe Nistru, lângă satul Holoșnița din raionul Soroca. Doi grăniceri ucraineni înarmați au traversat frontiera cu o barcă cu motor, urmărind un cetățean ucrainean care încerca să ajungă înot pe malul moldovenesc. Potrivit martorilor, bărbatul a fost lovit în apă. A fost salvat de doi localnici, internat cu comoție cerebrală și a solicitat azil în Republica Moldova. Grănicerii au fost reținuți, iar procuratura a pornit urmărirea penală doar pentru trecerea ilegală a frontierei. Fără vreo măsură preventivă, cei doi au fost predați Ucrainei pe 18 octombrie, în baza acordului bilateral de readmisie.

În analiza juridică realizată, Mișcarea arată mai multe probleme:

• faptele au fost comise pe teritoriul Republicii Moldova, iar jurisdicția penală aparține statului nostru;
• acordul de readmisie este un instrument de migrație, nu de cooperare penală. Nu închide dosarul, dar face practic imposibilă tragerea la răspundere, deoarece Ucraina nu își extrădează cetățenii;
• din informațiile publice, agresiunea asupra victimei nu face obiectul urmăririi penale, deși Convenția Europeană a Drepturilor Omului obligă statul să o investigheze efectiv.

Mișcarea mai atrage atenția că, pe 17 octombrie, a avut loc o nouă trecere neautorizată a frontierei de către grăniceri ucraineni. Poliția de Frontieră a comunicat despre acest caz abia pe 19 octombrie, după ce informația a apărut în presă, pe surse.

„Oameni înarmați ai unui alt stat au intrat pe teritoriul nostru de două ori în trei zile. Despre primul caz am aflat că a fost rezolvat printr-o procedură administrativă, iar despre al doilea, din surse. Cum putem vorbi despre încredere când nu există nici transparență, nici responsabilitate? Susținem Ucraina fără rezerve, dar un parteneriat adevărat înseamnă reguli respectate de ambele părți, nu renunțarea tăcută la propria jurisdicție”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”.

Prin cererile transmise, Mișcarea solicită autorităților să comunice:

• ce calificări juridice sunt reținute și dacă se investighează violența exercitată asupra victimei;
• cine a decis predarea grănicerilor, când și pe ce temei;
• dacă procurorul care conduce urmărirea penală a fost de acord cu predarea;
• ce acțiuni procesuale au fost efectuate înainte de predare și de ce nu au fost aplicate măsuri preventive;
• dacă victima a fost recunoscută parte vătămată;
• ce cereri de asistență juridică au fost transmise Ucrainei;
• dacă Republica Moldova a reacționat oficial față de încălcarea frontierei;
• câte astfel de pătrunderi au fost înregistrate din 2022 încoace.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” va face publice răspunsurile autorităților sau lipsa acestora.