Markus Wiechel, deputat în Riksdag-ul suedez cu paisprezece ani de experiență parlamentară, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Riksdag-ului, vicepreședinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și cofondator al grupului de prietenie Suedia–Moldova, a vizitat fabrica BPM PC Strand (BPM-TRADE SRL) din Chișinău. Compania este singurul producător de toron pentru beton precomprimat din Republica Moldova și una dintre puținele întreprinderi industriale din țară care activează în deplină conformitate cu standardele europene.

Vizita a fost consacrată în întregime activității de producție a companiei. Programul a inclus un tur al fabricii, discuții privind certificările viitoare și perspectivele de livrare pe piețele din Europa de Nord, inclusiv Suedia — desemnată drept piața prioritară a companiei pentru 2026 și 2027. Formatul strict de afaceri al vizitei subliniază interesul concret față de produsele întreprinderii moldovenești.

O întreprindere de nivel european la Chișinău

BPM PC Strand a fost fondată și se dezvoltă cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Compania produce sârmă din oțel precomprimat utilizată în construcția de infrastructuri: poduri, viaducte și clădiri cu capacitate portantă ridicată. Produsele sunt certificate conform standardului european EN 10138-3 și standardului internațional ASTM A416. Întreprinderea funcționează pe energie regenerabilă și este un partener activ al BERD.

În ultimii doi ani, BPM a livrat peste 22.000 de tone de produse pe 15 piețe europene și a obținut 12 certificate în 9 state membre ale Uniunii Europene. Planul de dezvoltare al companiei prevede lansarea unei a doua linii de producție care va dubla capacitățile de fabricație, introducerea unui sistem de stocare a energiei de 12,6 MWh conform Taxonomiei UE, precum și extinderea portofoliului de certificări pentru piețele din Europa de Vest și de Nord.

„Am fost impresionat de ceea ce s-a realizat și de oportunitățile care se deschid”

La finalul vizitei, Markus Wiechel a oferit o apreciere pozitivă a nivelului de producție și a potențialului companiei, subliniind că relațiile comerciale durabile și rezultatele concrete reprezintă tocmai tipul de parteneriat pe care partenerii europeni îl așteaptă din partea Republicii Moldova.

„Moldova poate deveni un partener comercial real al Europei. Am vizitat fabrica BPM și am fost impresionat de ceea ce s-a reușit și de oportunitățile care se deschid în viitor. Dacă reușim să construim relații comerciale solide și să obținem rezultate sustenabile, toți avem de câștigat.”

Suedia investește în infrastructură: noi oportunități pentru furnizori

Interesul față de produsele BPM se înscrie în contextul unui amplu program de investiții al Suediei. Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii de Transport pentru perioada 2026–2037 alocă echivalentul a 102 miliarde de euro pentru construcția de drumuri, căi ferate, poduri și obiective de transport — cu 17 miliarde de euro mai mult față de planul anterior.

Unul dintre proiectele emblematice este linia ferată Norrbotniabanan, un traseu de 270 de kilometri care leagă Umeå de Luleå de-a lungul coastei nordice. Proiectul implică construirea a aproximativ 250 de poduri și viaducte, pentru care sunt necesare volume semnificative de sârmă precomprimată. Extinderea considerabilă a Suediei pe axa nord-sud — circa 1.600 de kilometri — generează o cerere susținută de infrastructură de transport. În 2025, cererea de oțel structural și materiale pentru poduri a crescut vizibil pe fondul investițiilor publice în infrastructură.

Desemnarea Suediei drept piață prioritară a BPM pentru 2026 și 2027 reflectă această convergență de factori: cerere crescândă de materiale certificate și prezența unui producător moldovenesc care lucrează la standarde europene, capabil să livreze la timp și să se integreze în lanțurile de aprovizionare ale Europei de Nord.

O recunoaștere internațională în creștere

Vizita lui Markus Wiechel nu este un episod izolat. Fabrica moldovenească a primit anterior delegații din Germania, Polonia și Suedia, toate cu un caracter concret — comercial și instituțional.

Fondatorul și directorul general al BPM, Oleg Babii, a remarcat că vizita confirmă recunoașterea internațională a modelului pe care compania îl dezvoltă: o întreprindere moldovenească constituită cu finanțare europeană, care activează conform standardelor europene și livrează pe piețele europene.

„BPM demonstrează că industria moldovenească poate fi un partener comercial egal al Europei. Vizita domnului Wiechel confirmă interesul crescând al partenerilor europeni față de ceea ce producem și livrăm. Moldova este percepută tot mai mult ca o țară care creează produse de calitate și își onorează angajamentele.”

Vizita unuia dintre cei mai influenți parlamentari suedezi în domeniul politicii externe la o unitate de producție din Chișinău subliniază caracterul orientat spre afaceri al interesului față de industria moldovenească. Fabrica funcționează, produsele sunt certificate, exporturile sunt în creștere. BPM își consolidează consecvent poziția în rândul furnizorilor europeni de încredere de materiale de construcție certificate pentru infrastructură.

#Europa #fabrica BPM #Markus Wiechel #partener comercial

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.