În semestrul II al anului 2023, cheltuielile pentru deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către deputați și angajații Secretariatului Parlamentului s-au apropiat de 2 milioane de lei. Asociația Promo-LEX a constatat că prin comparația cu anii precedenți, numărul deplasărilor, precum și cheltuielile suportate pentru acestea sunt în continuare în creștere.

„În perioada monitorizată, au fost emise în total 82 de dispoziții de delegate în deplasare, cu 14 dispoziții mai puțin decât în perioada ianuarie – iunie 2023. În scopul onorării invitațiilor, din bugetul Parlamentului, au fost cheltuite 1,9 milioane de lei, cu 0,4 milioane mai puțin decât în semestrul I al anului 2023. Precizăm că, în cazul a 41% din deplasări (cu 8% în creștere), costul integral sau parțial al acestora a fost achitat de organizatori. Prin urmare, cheltuielile totale pentru deplasările în interes de serviciu în străinătate ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului au fost mult mai mari”, se arată în comunicatul Asociației Promo-LEX.

Potrivit sursei citate, 67% din totalul cheltuielilor au fost efectuate pentru deplasările de serviciu în străinătate ale deputaților fracțiunii PAS (cu 2% în creșterea față de perioada precedentă de monitorizare), 27% – pentru cele ale personalului Secretariatului Parlamentului, iar 6% – pentru deplasările deputaților din fracțiunea BCS (cu 2% mai puțin față de perioada precedentă de monitorizare). Similar perioadei anterioare de monitorizare, constatăm că deputații independente și cei neafiliați nu au avut nici o deplasare de serviciu în străinătate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cea mai mare parte a cheltuielilor efectuate au fost pentru achitarea diurnelor persoane delegate (43,6%), pentru transport (39,2%), și pentru servicii de cazare (21,7%).

Conform datelor, deputații din fracțiunea PAS dețin, atât topul deputaților cu cele mai mari cheltuieli pentru deplasări (cu Igor Grosu – lider al topului), cât și topul deputaților cu cele mai mici cheltuieli pentru deplasări (cu Petru Frunze – lider al topului). Din totalul celor 82 de dispoziții de delegare în deplasare analizate, deputații fracțiuni PAS au fost delegați în 66% (54 deplasări), angajații Secretariatului Parlamentului – în 49% (40 deplasări), iar deputații fracțiuni BCS – în 9% (7 deplasări) . Numărul deplasărilor mixte (deputați delegați din ambele fracțiuni parlamentare) a scăzut de la 10 deplasări la 6 deplasări.

În funcție de destinația deplasărilor de serviciu în străinătate, cele mai multe au fost efectuate în SUA (7), urmate Belgia (6), România (5), Franța, Austria, Cehia, Germania și Italia (câte 3 fiecare), Georgia, Danemarca, Norvegia, Spania, Finlanda, Lituania, Polonia și Serbia (câte 2 fiecare), Estonia, Japonia, Marea Britanie, Suedia, Țările de Jos, Croația, Grecia, Macedonia de Nord, Irlanda, Portugalia, Slovacia, and Israel (câte 1 fiecare). 63% din totalul deplasărilor au fost în scop de participare la diverse evenimente regionale/internaționale (în creștere cu 8%), iar 37% au fost vizite oficiale, de studiu și de lucru (în descreștere cu 3%).

Promo-LEX a analizat aceste date în contextul monitorizării activității Parlamentului Republicii Moldova, în special din perspectiva transparenței, legalității și eficienței procedurilor, în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” susținut financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) . Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la realizarea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

#cheltuieli #deputati #Promo-Lex #strainatate

O dronă a lovit un turn de răcire al unui reactor de la centrala nucleară Kursk, potrivit informațiilor primite de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), scrie adevărul.ro.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat vineri, într-un mesaj publicat pe X, că a primit informaţii potrivit cărora o dronă a lovit joi, 17 septembrie, turnul de răcire al unui reactor de la centrala nucleară Kursk din Rusia.

Reactorul funcţiona în momentul incidentului, însă modul său de operare nu s-a modificat, iar atacul nu a provocat un incendiu, potrivit informaţiilor transmise agenţiei cu sediul la Viena.

Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reafirmat că orice atac asupra unei instalaţii nucleare este „inacceptabil” şi a cerut reţinere maximă pentru a reduce riscul unui accident nuclear.

Deocamdată, nici Rusia, nici Ucraina nu au comentat informaţia făcută publică de AIEA.

Incidentul are loc după un alt episod semnalat în regiune. În iulie, guvernatorul regiunii Kursk a acuzat Ucraina că a lovit un turn de răcire al centralei nucleare Kursk II, aflată în construcţie, amplasată lângă prima centrală nucleară Kursk, construită în anii 1970.

Rusia a început ofensiva militară pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022, iar de atunci AIEA a avertizat în repetate rânduri asupra riscului unui accident nuclear.

În 2024, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina că intenţionează să atace centrala nucleară din regiunea Kursk, aflată în apropierea frontierei cu Ucraina şi dotată cu patru reactoare.

Un an mai târziu, în august 2025, o dronă ucraineană a provocat un incendiu în perimetrul centralei. Incidentul nu a fost urmat însă de detectarea unui nivel anormal de radioactivitate.