Parlamentul a instituit moratoriu la plata datoriilor pentru fermierii afectați de seceta din acest an. Inițiativa legislativă a fost elaborată de deputatul PAS, Viorel Barda, care susține că legea aprobată anterior de Parlament cu privire la măsurile de sprijin pentru fermieri nu a avut impactul scontat, fapt ce a impus revizuirea acesteia. Potrivit documentului, din momentul intrării în vigoare a respectivei legi și până la data de 31 octombrie 2025, va fi instituit un moratoriu la plata datoriilor restante, inclusiv a majorărilor și a penalităților datorate de fermieri în raport cu creditorii lor.

Documentul prevede și revizuirea criteriilor de eligibilitate pentru debitorii fermieri. Astfel, vor putea beneficia de aceste măsuri protective agricultorii a căror culturi agricole au fost prejudiciate în proporție de cel puțin 40 % din roadă pe o suprafață de cel puțin 40 % de terenurile deținute. De asemenea, va fi introdus un criteriu nou, potrivit căruia de aceste măsuri vor beneficia și fermierii care au în gestiune cel mult 1800 de hectare. Un alt criteriu stabilește ca debitorii fermieri să nu fie în procedură de insolvabilitate confirmată printr-o hotărâre a instanței de insolvabilitate.

Actul mai prevede revizuirea termenului în care agricultorii vor trebui să notifice creditorii despre cazul de afectare a culturilor agricole și vor invoca suspendarea obligativității de plată a datoriilor restante. Această notificare va putea fi realizată până la data de 28 februarie 2025.

Totodată, vor fi suspendate actele de executare silită sau alte măsuri de recuperare a creanțelor. De asemenea, nu vor putea fi înaintate cereri de intentare a procedurii de insolvabilitate pentru datoriile scadente, ce reies din contractele de credit și leasing încheiate până la 1 septembrie 2024 cu bănci, organizații de creditare nebancară sau asociații de economii și împrumut. Această prevedere se referă și la datoriile ce reies din contractele de vânzare-cumpărare sau de furnizare a produselor fitosanitare și a semințelor folosite la înființarea culturilor agricole încheiate până la 1 septembrie 2024.

Noile prevederi stabilesc și interdicția, până la 31 octombrie 2025, de cesionare a creanțelor, fără acordul debitorului. În aceeași ordine de idei, este prevăzut că datoriile și plățile suspendate nu vor fi raportate în Birourile istoriilor de credit și vor putea fi renegociate cu creditorii.

Proiectul de modificare a Legii nr. 240/2024 cu privire la unele măsuri de sprijin pentru fermieri în legătură cu seceta din anul 2024 a fost adoptat cu 71 de voturi ale deputaților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#fermieri #moratoriu

Republica Moldova și-a majorat cu aproape 30% achizițiile de energie electrică din Ucraina în prima săptămână a lunii noiembrie, comparativ cu săptămâna precedentă. Importurile au ajuns la 15,7 mii de megawați-oră, iar țara noastră s-a clasat pe locul al doilea printre cumpărătorii de energie electrică ucraineană, cu o cotă de 25,5% din exporturile totale ale Kievului, relatează centrul analitic ucrainean DiXi Group, cu referire la datele platformei Energy Map.

În perioada 2–8 noiembrie, livrările de energie electrică din Ucraina către Republica Moldova au crescut cu 29,7%, față de cele 12,1 mii de megawați-oră înregistrate în săptămâna precedentă.

În total, Ucraina a exportat 61,4 mii de megawați-oră de energie electrică în această perioadă, cu 40,5% mai mult decât în săptămâna anterioară. Principalul cumpărător a fost Ungaria, care a importat 32,6 mii de megawați-oră, urmată de Republica Moldova, România, Slovacia și Polonia.

Ucraina a reluat livrările de energie electrică către Republica Moldova la 5 martie 2026, după o pauză începută în noiembrie 2025. Inițial, importurile au fost limitate la orele în care exista surplus de producție, însă volumele au crescut semnificativ în lunile următoare. Cel mai mare nivel a fost înregistrat în septembrie, când Republica Moldova a importat 152,5 mii de megawați-oră.

Achizițiile din Ucraina reprezintă o alternativă importantă pentru diversificarea surselor de aprovizionare și reducerea costurilor, în condițiile în care prețurile de pe piața ucraineană sunt mai mici decât cele din România, de unde Republica Moldova importă cea mai mare parte a energiei electrice.

Totuși, prețul mediu ponderat al energiei procurate de Republica Moldova a crescut în octombrie la 195,90 euro pentru un megawatt-oră, față de 157,42 euro în septembrie. Potrivit furnizorului de stat Energocom, scumpirea a fost determinată de reducerea achizițiilor în timpul zilei și de necesitatea acoperirii deficitului în orele de consum maxim, dimineața și seara.