Deputații au ratificat împrumutul de 86 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, pentru construcția spitalului regional Bălți. Proiectul urmează să fie finalizat până în anul 2028.

Creditul acoperă circa 80% din costul total al proiectului, estimat la 108 milioane de euro. Contribuția Guvernului Republicii Moldova se estimează la circa 21 de milioane de euro.

Maturitatea maximă a creditului este de 20 de ani. Spitalul care urmează a fi construit va avea 380.000 de metri pătrați, va fi dotat cu 340 de paturi pentru spitalizare și 78 pentru servicii în regim ambulatoriu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Beneficiarii vor fi oamenii din regiunea de nord a Republicii Moldova, care vor avea acces la servicii medicale calitative, cu echipamente moderne. Spitalul Regional Bălți va fi construit pe un teren cu suprafața de 5 hectare din extravilanul satului Corlăteni, raionul Râșcani. Proiectul urmează a fi implementat până în anul 2028”, transmit reprezentanții Legislativului.

Acordul-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Construcția Spitalului Regional Bălți” a fost semnat la Chișinău, în octombrie 2023.

#Balti #împrumut #parlament #ratificare #spital regional

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.