Delegația Parlamentului Republicii Moldova participă la cea de-a 23-a Reuniune de iarnă a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE). Reuniunea are loc în perioada 22-23 februarie, la Viena, Republica Austria. Parlamentul Republicii Moldova este reprezentat la reuniune de către deputații Veronica Roșca, șefa delegației Parlamentului la AP OSCE, și Gheorghe Ichim.

„În debutul reuniunii, cu mesaje adresate participanților, vor veni Președinta Adunării Parlamentare a OSCE, Pia Kauma, și Președintele Consiliului Național din Parlamentul Austriei, Wolfgang Sobotka. De asemenea, vor avea discursuri Președintele în exercițiu al OSCE și ministru al Afacerilor Externe și Europene al Maltei, Ian Borg, precum și Secretarul General al OSCE, Helga Maria Schmid”, informează Parlamentul.

Dezbaterea generală din cadrul reuniunii de iarnă va avea ca subiect „Securitatea europeană astăzi și mâine: Perspective parlamentare asupra viitorului OSCE”.

Reuniunea va mai include sesiuni ale celor trei comitete generale ale Adunării Parlamentare. Membrii Comitetului general pentru afaceri politice și securitate vor aborda, în cadrul unei dezbateri speciale, subiectul privind activitatea OSCE în Ucraina în timpul războiului de agresiune al Rusiei. Agenda Comitetului general pentru democrație, drepturile omului și chestiuni umanitare va include dezbaterea specială privind disidenții politici și prizonierii politici. În cadrul Comitetului general pentru afaceri economice, știință, tehnologii și mediul înconjurător va fi supus dezbaterii subiectul privind inteligența artificială: o avansare tehnologică cu implicații în securitate.

AP OSCE reprezintă un forum interparlamentar format din 57 de state membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#delegația Republicii Moldova #parlament #sesiunea AP OSCE

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.