Promo-LEX apreciază pozitiv efortul Parlamentului, care își exercită funcția de control parlamentar prin audierea instituțiilor publice mai activ, în această sesiune, comparativ cu precedentele, din perioada 2021-2022. Asociația a emis un comunicat de presă în acest sens.

„Legislativul audiază tot mai multe rapoarte ale autorităților publice, inclusiv cele restante din 2020 și 2021 privind activitatea unor instituții, dar și cele ale instituțiilor care nu sunt obligate să-și prezinte rapoartele plenului legislativului, cum ar fi, de exemplu, cel al Consiliul de supraveghere și dezvoltare al Instituției Publice Compania „Teleradio-Moldova”, prezentat în plen la finele lunii mai. Promo-LEX apreciază pozitiv acest efort al Parlamentului. Totuși, ținem să menționăm că la moment există restanțe referitor la audierea, în mod obligatoriu, a unor autorități care conform prevederilor legale sunt responsabile de prezentarea în plen a rapoartelor”, se arată în comunicat.

În luna aprilie, Guvernul urma să prezinte raportul de activitate, însă al doilea an consecutiv raportul Guvernului nu este audiat în plenul Parlamentului. Precizăm că, raportul respectiv a fost depus la Parlament la 17 februarie 2023.

„Agentul guvernamental urma până la 31 martie să prezinte Raportul privind hotărârile și deciziile Curții Europene, privind măsurile care urmează a fi întreprinse sau care au fost întreprinse în vederea executării acestora, precum și privind corespondența cu Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei asupra executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene. Alte două autorități, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare urmau să prezinte în plen până la data de 1 iunie, următoarele rapoarte: Raportul privind situațiile financiare confirmate de auditorul extern, activitatea și operațiunile pentru anul financiar încheiat și situația economică a statului și Raportul privind funcționarea pieței financiare nebancare și privind activitatea în anul precedent, inclusiv executarea bugetului. În acest context, recomandăm Parlamentului, în special comisiilor de profil, să urmărească respectarea termenelor prevăzute în legislație pentru audierea rapoartelor în ședințele plenare și, după caz, să solicite instituțiilor care au această obligație să prezinte în termen rapoartele respective”, mai menționează Promo-LEX.

În sesiunea curentă, Parlamentul a audiat în plen 17 rapoarte ale instituțiilor publice, care pot fi consultate aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

#deputati #parlament #Promo-Lex

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.