Deputatul afiliat fugarului Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi, a fost condamnat la 12 ani de detenție în penitenciar de timp închis în dosarul în care este învinuit de corupere pasivă, pregătirea și acceptarea finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. Decizia a fost luată miercuri, 19 martie curent, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Nesterovschi nu a fost prezent în sala de judecată, scrie zdg.md.

Anterior, procurorul Gheorghe Caragea a cerut pentru Nesterovschi aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 10 ani și 9 luni și, insistând asupra solidității probelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Examinarea dosarului, potrivit zdg.md, a durat un an și trei luni, urmărirea penală – trei luni. La 21 septembrie 2023, procurorul general Ion Munteanu, care deținea interimatul la acea vreme, a solicitat ridicarea imunității parlamentare, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecata penală a deputatului ales pe listele Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), dar „transferat” la partidul „Renaștere”, controlat de fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”.

Conform rechizitoriului, Alexandr Nesterovschi a acceptat și a primit servicii avia spre orașul Tel Aviv, Israel, avantaje necuvenite manifestate prin numirea acestuia în calitate de membru al Biroului Politic al Partidului „Renaștere” și conducerea de facto a acestui partid, precum și bunuri sub formă de mijloace bănești în valoare de nu mai puțin de 35 de mii de dolari americani, de la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor. Procurorii mai spun că Nesterovschi a creat intenționat condiții pentru săvârșirea infracțiunii de finanțare ilegală a unui partid politic, pentru a-i asigura lui Ilan Șor menținerea controlului asupra proceselor politice, electorale și sociale din R. Moldova.

Anterior, Nesterovschi a spus că este nevinovat și că dosarul este un mijloc de presiune din partea PAS asupra opoziției, dar se așteaptă la o „decizie corectă”.

Între timp, Nesterovschi a obținut cetățenia Federației Ruse cu puțin timp înainte de a-și afla sentința în dosar.

#condamnare #Nesterovschi #prima instanta

În toată Germania au loc greve școlare pentru a protesta la adresa posibilei reintroduceri a serviciului militar obligatoriu. Unul dintre organizatorii grevei, Bela Breitner, din cadrul mișcării „Greva școlară împotriva serviciului militar obligatoriu”, a declarat că guvernul federal „are intenția serioasă de a reintroduce treptat serviciul militar obligatoriu”, scrie BBC, transmite Digi24.

La una dintre manifestațiile din Hamburg, protestatarii au fluturat steaguri și au afișat pancarte pe care scria „Nu vom participa la războaiele voastre” .

Cancelarul german Friedrich Merz a făcut din consolidarea armatei germane o prioritate în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

O nouă lege care introduce serviciul militar voluntar a intrat în vigoare în ianuarie, cu scopul de a recruta voluntari pentru a crește numărul soldaților.

Cu toate acestea, dacă situația de securitate se agravează sau dacă se prezintă prea puțini voluntari, Parlamentul Germaniei, Bundestagul, ar putea lua în considerare o formă de serviciu militar obligatoriu.

Chestionarul obligatoriu pentru bărbați și voluntar pentru femei

Conform legii, tuturor tinerilor de 18 ani din Germania li se trimite un chestionar prin care sunt întrebați dacă sunt interesați și dispuși să se înroleze în forțele armate. Unul dintre protestatari, Elias Bernhard, în vârstă de 16 ani, din Hamburg, a declarat că răspunsurile la chestionare „arată că tinerii nu doresc să se alăture Bundeswehr-ului [forțele armate ale Germaniei]”.

„De aceea sunt astăzi în stradă. De aceea suntem hotărâți să continuăm greva până când serviciul militar obligatoriu va fi eliminat din discuție. Vom continua.”

Chestionarul este obligatoriu pentru bărbați și voluntar pentru femei. Toți bărbații în vârstă de 18 ani vor trebui să se prezinte la un examen medical pentru a li se evalua aptitudinea fizică în vederea unui eventual serviciu militar.

Organizatorii protestelor afirmă că declanșatorul a fost faptul că unor tineri de 18 ani din orașele Kiel și Flensburg, din nordul Germaniei, li s-au trimis invitații oficiale pentru examene medicale, chiar dacă aceștia nu și-au exprimat niciun interes în a se înrola în armată în formularele de înregistrare. Grupul afirmă că sunt planificate peste o sută de demonstrații în toată Germania, inclusiv în Kiel, Hamburg, Berlin și Frankfurt.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat pentru BBC că, potrivit legii, obligația de a se supune unui examen medical se aplică „tuturor bărbaților supuși serviciului militar care s-au născut după 31 decembrie 2007”.

Aceasta se aplică și persoanelor care au declarat că nu sunt interesate de serviciul militar obligatoriu. Purtătorul de cuvânt a precizat că, începând din iulie, aproximativ 1.000 de bărbați în vârstă de 18 ani, care nu au manifestat niciun interes față de armată, au fost supuși examenului medical. În timpul Războiului Rece, Germania, la fel ca multe alte țări europene, avea o armată numeroasă. Însă și-a redus forțele armate în anii 1990, după căderea Cortinei de Fier.

Merkel a desființat serviciul militar obligatoriu

Fosta cancelară a Germaniei, Angela Merkel, a desființat serviciul militar obligatoriu în 2011. Însă acum, în fața amenințărilor percepute din partea Rusiei și a presiunii puternice exercitate de aliatul tradițional al Germaniei, SUA, Merz s-a angajat să transforme Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa.

În prezent, Bundeswehrul numără aproximativ 186.700 de militari. Până la începutul anilor 2030, Germania dorește să crească acest număr la 260.000, la care se vor adăuga aproximativ 200.000 de rezerviști, pentru a îndeplini noile obiective ale NATO privind efectivele militare și pentru a consolida apărarea Germaniei.