Guvernul german folosește „trucuri contabile” pentru a atinge ținta de a cheltui anul viitor 2% din PIB pe apărare, un obiectiv asumat de statele membre ale NATO, scrie Der Spiegel, într-un material publicat vineri, 13 octombrie curent. Potrivit informațiilor obținute de revista germană, cheltuielile făcute de 7 ministere ale guvernului condus de Olaf Scholz, de cancelaria acestuia și de către ambele camere ale parlamentului federal de la Berlin sunt contabilizate drept cheltuieli pentru apărare.

Der Spiegel afirmă că cea mai mare contribuție în acest sens, în valoare de 11,2 miliarde de euro, aparține ministerului de finanțe și că suma include 4,5 miliarde de euro de cheltuieli cu dobânzile, guvernul justificând că echipamente militare au fost cumpărate pe datorie.

Costul avioanelor folosite de oficialii germani și pensiile plătite foștilor militari ai Germaniei de Est comuniste sunt de asemenea trecute drept contribuții la cheltuielile militare, potrivit aceleiași surse.

Ministerele germane ale finanțelor și apărării nu au comentat deocamdată informațiile apărute în presă.

Guvernul german a renunțat la promisiunea de a aloca 2% din PIB pentru apărare

Articolul publicat de revista germană a apărut după ce în luna august agenția Reuters a scris, citând o sursă guvernamentală familiară cu situația, că guvernul lui Scholz a renunțat la planul de a-și lua prin lege angajamentul de a respecta ținta statelor membre ale NATO de a aloca echivalentul a 2% din Produsul Intern Brut pentru cheltuieli militare.

Clauza care prevedea acest lucru a fost eliminată în ultimul moment din planul de buget adoptat la momentul respectiv de cabinetul cancelarului lui Scholz, a declarat sursa respectivă.

Modificarea înseamnă că Germania va putea rămâne la actualul angajament de a întruni obiectivul de a ajunge la cheltuieli militare de 2% din PIB în decursul următorilor 5 ani.

Olaf Scholz își asumase angajamentul de a spori cheltuielile militare ale Germaniei pentru a întruni obiectivul NATO într-un discurs pe care l-a ținut anul trecut la 3 zile după declanșarea invaziei rusești în Ucraina, el anunțând atunci o „Zeitenwende” – o „schimbare epocală” de paradigmă în politica germană pe acest subiect.

„De acum înainte vom investi peste 2% din PIB în apărarea noastră an de an”, a promis Olaf Scholz la momentul respectiv.

Tot atunci el a anunțat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru dotarea forțelor armate germane.

„Un lucru este clar: trebuie să investim mult mai mult în securitatea țării noastre, pentru a ne proteja libertatea și democrația în acest fel”, a spus Scholz. „Facem acest lucru pentru noi înșine, pentru propria noastră siguranță”, a subliniat el.

Germania, printre codașele NATO la procentul din PIB alocat cheltuielilor militare

Aliații din NATO au criticat ani la rând Berlinul că nu respectă acest angajament în condițiile în care Germania este cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană. Executivul german a răspuns acestor critici afirmând că în termeni absoluți oricum cheltuie mai mult pe armată decât alte state din UE, tocmai datorită dimensiunii economiei țării.

Din 2011 și până în 2021 Germania a alocat anual între 1,14% și 1,39% din PIB pentru cheltuieli militare, potrivit site-ului Statista.

Un raport clasificat obținut în decembrie anul trecut tot de revista Der Spiegel afirma că armata germană (Bundeswehr) are carenţe logistice care o împiedică în prezent să-şi îndeplinească misiunile încredinţate în cadrul NATO.

Raportul redactat de către ministerul german al apărării dădea drept exemplu în acest sens faptul că Bundeswehr-ul nu era în măsură să furnizeze forţe de artilerie grupului de luptă al NATO desfăşurat în Lituania şi nici să garanteze apărarea completă a acestuia cu bateriile Patriot. Alte carențe au fost identificate la capitolul telecomunicaţii, întrucât lipseau dispozitivele digitale securizate în faţa tentativelor inamice de interceptare.

În luna iunie a anului trecut cancelarul Scholz afirmase că Germania este pe cale să pună bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO.

„Vom cheltui în medie între 70 şi 80 de miliarde de euro anual pentru apărare. Şi Germania va fi atunci ţara care investeşte cel mai mult în acest domeniu”, a declarat el.

#cheltuieli #Der Spiegel #Germania #Guvern #NATO

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.