Descinderile inspectorilor de migrație au avut loc la cămine ale UTM, precizează instituția, într-un comunicat public. Conform instituției, există contracte de locațiune cu firme care recrutează muncitori din Asia.

Drept urmare, instituția se disociază de incident. Serviciul de presă al UTM mai notează că obligația de a avea cartea de rezidență asupra lor aparține străinilor, nu instituției gazdă sau angajatorului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„UTM va continua să colaboreze cu instituțiile abilitate ale statului pentru respectarea cadrului legal, subliniind, totodată, că responsabilitatea privind statutul juridic și documentele muncitorilor străini revine în exclusivitate companiilor angajatoare cu care aceștia au încheiate contracte de muncă. Totodată, UTM va iniția o verificare internă pentru a se asigura că sunt respectate atât reglementările legale privind regimul de migrație, cât și condițiile minime de trai ale persoanelor cazate în cămin”, se arată în declarație.

Inspectorii de migrație au anunțat pe 2 iulie că în mai multe cămine din municipiul Chișinău, în care locuiesc muncitori străini, au avut loc controale. Drept urmare, 7 persoane au fost sancționate contravențional pentru nerespectarea obligației de a avea în permanență asupra lor cartea de rezidență.

Verificări surpriză în căminele muncitorilor străini din Chișinău: 17 amendați

#camine #carte de rezidență #Inspectoratul de Migrație #migranti #UTM

Republica Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la începutul anului 2028, obiectiv pe care Comisia Europeană îl consideră realizabil, chiar dacă este unul ambițios. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, desfășurată la Chișinău, unde șefa statului a vorbit și despre necesitatea unor garanții că reformele și parcursul european al țării vor fi ireversibile.

„Comisia Europeană a apreciat ritmul reformelor noastre și, pentru prima dată, a menționat că obiectivul de a încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028, deși ambițios, este realizabil”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că Republica Moldova a avansat în toate cele 33 de capitole de negociere, a deschis patru dintre cele șase clustere și este pregătită să le deschidă și pe ultimele două. Potrivit acesteia, progrese au fost înregistrate în reforma justiției, combaterea corupției, administrația publică, educație, economie și securitate energetică. Comisia Europeană a recunoscut și rezultatele țării în domeniul politicii externe, al securității și apărării.

Maia Sandu a subliniat că aceste rezultate au fost obținute în condiții dificile, marcate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, crize energetice și tentative de destabilizare a Republicii Moldova.

„Am demonstrat că Moldova poate avansa chiar și atunci când securitatea ei este amenințată. Am demonstrat că o Moldovă mai puternică contribuie la securitatea europeană”, a afirmat șefa statului.

Totodată, președinta a vorbit despre riscurile pe care le reprezintă acțiunile Rusiei și despre necesitatea unor mecanisme mai puternice la nivelul Uniunii Europene pentru apărarea democrațiilor și a valorilor europene. Ea a spus că Republica Moldova își dorește reguli clare care să protejeze parcursul european al țării și să asigure continuitatea reformelor și după aderare.

„Știm câți bani alocă Rusia pentru a destabiliza societățile și pentru a distruge democrațiile. De aceea, este un lucru bun că Uniunea Europeană discută mecanisme mai puternice de apărare a valorilor europene. Noi ne dorim să existe reguli clare prin care Moldova să nu mai poată fi întoarsă din drumul său european. Vrem ca reformele pe care le facem astăzi să reziste și după aderare”, a declarat Maia Sandu.

Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene se desfășoară în perioada 9–10 noiembrie, la Palatul Republicii din Chișinău, sub genericul „Pachetul de extindere 2026: Avansarea negocierilor de aderare la UE prin reforme, dialog, transparență și coeziune socială”. Potrivit organizatorilor, peste 700 de participanți s-au înregistrat la eveniment, iar 70 de vorbitori iau parte la dezbateri.

Prima zi este dedicată Pachetului de extindere pentru 2026 și reformelor necesare în domeniile de negociere. Programul include prezentarea raportului pentru Republica Moldova de către viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și o sesiune plenară despre viitorul extinderii UE, accelerarea procesului de aderare și reforma instituțională.

Agenda mai cuprinde discuții despre reforma justiției și combaterea corupției, administrația publică locală, pregătirea economiei pentru integrarea în piața unică europeană, tranziția verde, securitate, protecție socială și agricultură. În cea de-a doua zi, evenimentul va continua în formatul Forumului de Integrare Europeană, cu dezbateri despre rolul Parlamentului, respectarea statului de drept și contribuția societății civile și a mass-mediei la procesul de aderare.

Amintim că, la 4 noiembrie, Comisia Europeană a prezentat Pachetul de extindere pentru 2026, care include evaluarea progreselor Republicii Moldova și o foaie de parcurs pentru următoarea etapă a negocierilor. Până în prezent, țara noastră a deschis patru dintre cele șase clustere, care cuprind 24 de capitole.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova a îndeplinit condițiile necesare pentru deschiderea ultimelor două clustere – „Agenda verde și conectivitate sustenabilă” și „Resurse naturale, agricultură și coeziune” – și îndeamnă statele membre să faciliteze acest pas până la sfârșitul anului 2026. Potrivit foii de parcurs, Republica Moldova ar putea închide provizoriu 25 de capitole de negociere în 2027, dacă va menține ritmul reformelor și va îndeplini condițiile stabilite.