Un bărbat în vârstă de 58 de ani din Statele Unite, prezentându-se la Departamentul de Științe Psihologice și ale Creierului al Colegiului Dartmouth, vede lumea un pic diferit. În interiorul creierului său, aceeași „tehnologie” de citire a feței ca a unui om normal deformează fețele în ceva monstruos. Demonic, chiar.

Diagnosticat cu o afecțiune neurologică rară, numită prosopometamorfozie sau PMO, pacientul oferă cercetătorilor o oportunitate unică de a înțelege mai bine modul în care sistemele vizuale procesează în mod tipic caracteristicile de identificare pentru a distinge prietenul de dușman.

Timp de mai mult de doi ani și jumătate înainte de a ajunge la laboratorul Dartmouth, bărbatul a privit fețele din jur distorsionându-se în caricaturi grotești. Semne apăreau pe frunți, obraji și bărbii. Ochile și gurile se întindeau.

Exemple ale feței unui bărbat și a unei femei distorsionate de PMO. (A. Mello et al., The Lancet, 2024)

La început, a fost distrugător, dar în timp bărbatul s-a obișnuit cu măștile bizare pe care mintea i le impunea celor pe care îi întâlnea. Încă îi recunoștea pe oameni, iar realitatea sa rămânea ferm ancorată în loc. Deși erau înfricoșătoare, aceștia nu erau demoni adevărați pe care îi vedea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, ceva nu era în regulă. Viața nu era întotdeauna așa, în cele din urmă. Poate că istoricul său de tulburare bipolară sau de TSPT avea legatura? Poate că leziunea gravă la cap pe care a suferit-o în jurul vârstei de 40 de ani a lăsat o anumită traumă, sau doza toxică de monoxid de carbon pe care a inhalat-o patru luni înainte de apariția distorsiunilor ar fi putut juca un rol.

Pe măsură ce psihologii de la Colegiul Dartmouth, Antônio Mello, Daniel Stehr, Krzysztof Bujarski și Brad Duchaine, au efectuat o serie de teste, a devenit clar că subiectul lor nu experimenta PMO într-un mod complet tipic.

Deși afecțiunea poate apărea în multe feluri, transformând oamenii în demoni și dragoni, umflând bărbile și obrajii, strângând nasurile sau mărind ochii, de obicei afectează imagini desenate ale fețelor la fel de mult ca și fețele în carne și oase.

Ce au descoperit cercetătorii

„În alte studii ale condiției, pacienții cu PMO nu pot evalua cât de precis o vizualizare a distorsiunilor lor reprezintă ceea ce văd, deoarece și vizualizarea în sine prezintă, de asemenea, o față, deci pacienții vor percepe distorsiuni și în ea”, spune Mello, autorul principal al studiului de caz.

În acest caz, au fost afectate doar fețele din viața reală. O fotografie a acelorași trăsături a rămas neștirbită, oferind cercetătorilor o oportunitate unică de a cartografia precis schimbarea trăsăturilor. Prin furnizarea de fotografii ale voluntarilor prezenți în cameră, cercetătorii au putut studia comparații detaliate între imaginile contrastante. Istoric, prosopometamorfoza a fost considerată o formă de orbire facială sau prosopagnozie. Cu toate acestea, devine clar că cele două condiții nu trebuie să se însoțească una pe alta și mecanismele subiacente se suprapun doar parțial.

Acum, afecțiunea este văzută ca o distorsiune vizuală, una dintre cele 40 de exemple considerate sindromul Alice în Țara Minunilor, care de obicei distorsionează percepția pentru a face ca oamenii sau obiectele să pară mai mari sau mai mici decât sunt în realitate.

#boală #creier #descoperire #monstri #oameni

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.