Avocatul unei companii solicită ridicarea sechestrului de pe o clădire care figurează în dosarul oligarhului Vladimir Plahotniuc. El afirmă că imobilul îi aparține, de fapt, lui Andrei Goncerenco, un om de afaceri rus, care l-ar fi obținut în schimbul unui iaht de 32 milioane de dolari, transmite Europa Liberă.

La ședința de judecată din 7 martie pe dosarul lui Plahotniuc și al bancherilor acuzați de complicitate la furtul miliardului a fost audiat reprezentantul companiei Real Concept Imobil. Acesta s-a prezentat la toate ședințele încă de la începutul procesului de judecată împotriva lui Plahotniuc, dar nu i s-a dat cuvântul.

Fiind invitat de această dată la tribună, avocatul a declarat că reprezintă interesele companiei lui Andrei Goncerenco. Omul de afaceri este cunoscut opiniei publice după ce a devenit, în 2019, proprietarul a 95% din compania Avia-Invest, concesionara Aeroportului Internațional Chișinău. În februarie 2020, el și-a vândut cota-parte.

Reprezentantul companiei a cerut să fie ridicat sechestrul de pe clădirea de pe bulevardul Dumitru Cantemir, 1/1, unde anterior se afla reședința de afaceri a lui Plahotniuc – Global Business Centre (GBC). El e explicat că, de fapt, clădirea aparține din 2018 companiei Real Concept Imobil.

Avocatul a dat asigurări că acest lucru poate fi confirmat de depozițiile unor martori din dosar. El a citit declarațiile unui investigator sub acoperire care afirmă că, în 2018, oligarhul Ilan Șor i-a făcut cunoștință lui Plahotniuc cu Goncerenco și cei doi s-au înțeles să facă schimb de bunuri.

Mai exact, Plahotniuc i-ar fi oferit lui Goncearenco sediul GBC, un lot de teren și o vilă urbană, iar în schimb ar fi primit un iaht cu lungimea de 72 de metri, care costă aproximativ 32 de milioane de dolari. Tranzacția ar fi avut loc prin intermediul mai multor companii offshore. Martorul citat de avocat a mai spus că Plahotniuc voia să ascundă că iahtul îi aparține și îl gestiona prin persoane și companii interpuse.

Avocatul a comparat clădirea GBC cu Reichstagul

Reprezentantul Real Concept Imobil susține că iahtul respectiv apare în mai multe investigații jurnalistice și în adresările Oxanei Childescu, fosta soție a lui Plahotniuc, în instanțele din Cipru și Dubai, în care aceasta scrie că nava îi aparține. El a mai spus că din cele trei imobile care au fost cedate în schimbul iahtului, procurorii au arestat doar clădirea GBC.

„Procurorii se leagă de faptul că această clădire e cunoscută de toată țara. Așa cum rușii în 1945 voiau să distrugă Reichstagul, așa și procurorii vor să distrugă GBC prin aplicarea sechestrului”, a declarat avocatul.

În replică, acuzatorul de stat Alexandru Cernei a spus că nu vede temeiuri pentru ridicarea sechestrului. El a explicat că procurorii au verificat versiunea cu iahtul, însă, nu au obținut o confirmare că aceasta a ajuns în proprietatea lui Plahotniuc.

Cernei susține că, după presupusa tranzacție de schimb, clădirea GBC era în continuare gestionată de companiile din anturajul lui Plahotniuc și supravegeată de firma de pază afiliată lui, Argus-S. Procurorul a mai declarat că, potrivit investigației financiare paralele desfășurate de Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, beneficiarul clădirii GBC este Plahotniuc. El a propus ca în instanță să fie audiat Goncerenco însuși, ca să confirme dacă este proprietarul imobilului.

Și avocatul Lucian Rogac, care reprezintă interesele lui Plahotniuc, a solicitat instanței ridicarea mai multor sechestre de pe bunurile din acest dosar. Avocatul a declarat instanței că nu cunoaște lista completă a imobilelor sechestrate și află din presă despre acțiunile procurorilor. Printre imobilele menționate de Rogac sunt mai multe apartamente din blocul de pe strada Bulgară, 46, care, potrivit lui, îi aparțin Oxanei Childescu. De asemenea, el a cerut ridicarea sechestrului de pe companiile General Media Grup (GMG), GMG Production, de pe contul Argus-S și de pe un imobil din Franța.

Rogac a informat instanța că, în 2020, Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) investigau în paralel două cauze penale împotriva lui Plahotniuc și „se întreceau în aplicarea sechestrelor”. „Dacă nu reușea domnul Cernei [de la Procuratura Anticorupție], o făcea domnul Raileanu [de la PCCOCS]. Dacă nu-i reușea lui Railean, o făcea domnul Cernei”, a spus apărătorul, stârnit râsete în sala de judecată.

Judecătorii i-au oferit procurorului Cernei timp suplimentar ca să studieze cererile avocatului Rogac și au spus că se vor pronunța asupra lor la ședințele următoare.

Fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc este judecat în absență pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, care ar fi în 2014 sustras circa un miliard de dolari din sistemul bancar al R. Moldova. De asemenea, el este acuzat de escrocherie și spălare de bani. În ianuarie 2024, judecătorii au unit dosarul lui Plahotniuc cu cel al foștilor șefi ai Băncii Naționale și ai celor trei bănci din care au dispărut banii, învinuiți de complicitate la furtul miliardului. Toți pledează nevinovați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dosar #GBC #iaht #Vlad Plahotniuc

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.