Procuratura Anticorupție vine cu detalii suplimentare la rezultatul acțiunilor de urmărire penală efectuate, astăzi, 10 decembrie, în privința lui Vladislav Caruceru. Prin urmare, procurorii au efectuat percheziții în automobilul și la domiciliul procurorului din cadrul PG, care este vizat într-o cauza penală privind constrângerea unei persoane de a face declarații.

Potrivit informațiilor, procurorii anticorupție nu au accesat nici un dosar penal, care se află în gestiunea procurorului vizat, fapt care poate fi demonstrat în baza înregistrărilor video, efectuate pe tot parcursul desfășurării perchezițiilor.

„În cadrul perchezițiilor, Vladislav Caruceru a predat benevol unele acte, iar alte obiecte, cum ar fi: documente, înscrisuri de ciornă, dispozitive de stocare a datelor sau a sistemelor de informații, au fost ridicate de către procurorii anticorupție. În următoarele zile, procurorii anticorupție, cu participarea specialistului vor efectua copii a datelor care servesc drept mijloc de probă, iar originalele vor fi restituite până luni, 13 decembrie 2021, procurorului investigat, pentru a putea să își desfășoare investigațiile în continuare, Astfel încât a nu-i periclita activitatea de gestionare a cauzelor penale pe care le instrumentează”, se arată într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.

La moment în privința procurorului supus investigațiilor penale, procurorii anticorupție nu au aplicat nici o măsură procesuală de constrângere. Astfel, pe parcursul acțiunilor de urmărire penală, procurorului investigat i s-au asigurat toate drepturile și libertățile garantate de legislație, acesta având toată libertate de circulație și comunicare.

Precizăm că, Vladislav Căruceru este unul dintre procurorii din cadrul Procuraturii Generale care a efectuat urmărirea penală în dosarul fostului Șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.

#Procuratura Anticoruptie.#Viorel Morari #Vladislav Căruceru

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.