Cele mai scumpe 10 dezastre meteorologice din acest an au provocat daune de peste 170 de miliarde de dolari, cu 20 de miliarde de dolari mai mult decât în 2020, conform datelor adunate de Christian Aid.

Aceştia au mai precizat că tendinţa ascendentă reflectă efectele schimbărilor climatice provocate de om. Cele 10 dezastre în cauză au ucis cel puţin 1.075 de persoane şi au strămutat 1,3 milioane.

În fiecare an, Christian Aid calculează costul incidentelor meteorologice, cum ar fi inundaţiile, incendiile şi valurile de căldură, în funcţie de cererile de asigurare. În 2020, aceştia au constatat că cele mai costisitoare 10 dezastre meteorologice din lume au cauzat daune de 150 de miliarde de dolari, ceea ce face ca totalul din acest an să aibă o creştere cu 13%.

Cel mai scump dezastru din 2021 a fost uraganul Ida, care a lovit estul Statelor Unite şi a provocat pagube în jur de 65 de miliarde de dolari. După ce a lovit ţărmurile din Louisiana la sfârşitul lunii august, uraganul şi-a făcut drum spre nord şi a provocat inundaţii extinse în New York City şi în zona înconjurătoare.

Inundaţiile mortale din Germania şi Belgia din luna iulie au fost următoarele pe listă, cu pierderi de 43 de miliarde de dolari.

Furtuna de iarnă din Texas, care a distrus reţeaua electrică a vastului stat, a costat 23 de miliarde de dolari, urmată fiind de inundaţiile din provincia Henan din China, care au costat aproximativ 17,6 miliarde de dolari.

Alte dezastre costisitoare au fost inundaţiile din Canada, un îngheţ de primăvară târziu din Franţa, dar şi un ciclon din India şi Bangladesh din luna mai.

Raportul a mai precizat că evaluarea sa acoperă în principal dezastrele din ţările bogate, unde infrastructura este mai bine asigurată. În plus, bilanţul financiar al dezastrelor din ţările sărace este adesea incalculabil.

#dezastre naturale #uragan

Autoritățile poartă în prezent negocieri pentru încheierea unor contracte bilaterale directe, pe termen mediu și lung, cu mari producători de energie. Declarația a fost făcută de premierul Vasile Tofan în plenul Parlamentului, în contextul solicitării instituirii stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie.

„Nu vreau să deschid toate cărțile, dar pot să vă spun că ducem careva negocieri acum, inclusiv pentru contracte bilaterale, pe termen mediu și lung”, a declarat Tofan, potrivit Bani.md.

Prim-ministrul Tofan a evitat să spună cu ce state sau producători au loc discuțiile, dar a sugerat că este vorba despre actori importanți din regiune.

„Dacă noi vom obține astfel de contracte directe cu producători mari, nu o să numesc țările, dar le cunoașteți care sunt ele, evident că o vom face de o manieră foarte transparentă”, a precizat șeful Guvernului.