Ninsorile abundente care s-au abătut asupra unor zone întinse din Japonia au provocat 17 morți și peste 90 de răniți și au lăsat sute de locuințe fără curent electric, au anunțat luni, 26 decembrie reprezentanții responsabili de gestionarea dezastrelor, potrivit AP.

Japonia încă de săptămâna trecută a fost afectată de ninsorile puternice, care au cauzat 11 decese până sâmbătă, 24 decembrie, sute de vehicule au fost blocate pe autostrăzi, iar serviciile de livrare au avut întârzieri.

În weekendul de Crăciun, căderile de zăpadă au mai dus la majorarea numărului morților la 17 și al răniților la 93 până luni dimineață, potrivit agenției de gestionare a incendiilor și dezastrelor. Mulți dintre japonezi au decedat în timp ce îndepărtau zăpada de pe acoperișuri sau au fost îngropați sub grămezile de zăpadă care cădeau de pe case.

Oficiile municipale din regiunile afectate de zăpadă au îndemnat locuitorii să fie prudenți în timpul activității de deszăpezire și să nu lucreze singuri.

Agenția de gestionare a dezastrelor a declarat că o femeie în vârstă de 70 de ani a fost găsită moartă, în Nagai, îngropată sub zăpada care a căzut brusc de pe acoperiș.

În Niigata, cunoscut pentru cultivarea orezului, unii producători de mochi, sau prăjituri lipicioase din orez, care sunt de bază pentru mesele de sărbătoare de Anul Nou, au declarat că au existat întârzieri de livrare și că este posibil ca mochi-urile lor să nu ajungă la timp la clienți.

Multe părți din nord-estul Japoniei au raportat căderi de zăpadă de trei ori mai mari decât media sezonului.

Zăpada abundentă a doborât un turn de transmisie a energiei electrice în cea mai nordică insulă principală a Japoniei, lăsând aproximativ 20 000 de locuințe fără curent electric în dimineața de Crăciun, deși electricitatea a fost restabilită în majoritatea zonelor mai târziu în aceeași zi, potrivit Ministerului Economiei și Industriei.

Zeci de trenuri și zboruri au fost suspendate, de asemenea, în nordul Japoniei până duminică, dar serviciile au fost reluate în mare parte până astăzi, potrivit ministerului transporturilor.

Precizăm că, o situație similară s-a atestat și în SUA și Canada de Crăciun, după ce s-a abătut asupra țărilor un „ciclon-bombă” de ninsoare abudentă și vreme extremă.

#Craciun #decedati #Japonia #ninsori abundente #ninsori puternice

Republica Moldova are nevoie de o evidență completă a patrimoniului public, de transparență în administrarea lui, de responsabilizarea managerilor și de mecanisme eficiente de control. Bunurile statului aparțin cetățenilor și trebuie administrate în interesul acestora, nu în beneficiul unor grupuri de interese.

Guvernul a aprobat lichidarea a opt întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Agenția Proprietății Publice va evalua și rentabilitatea celor 168 de întreprinderi aflate în gestiunea sa, dintre care doar 75–76 sunt active.

În 2025, peste 20 de companii de stat au raportat un profit cumulat de 3,1 miliarde de lei, însă 87% din acesta a fost generat de doar cinci companii, printre care Aeroportul Internațional Chișinău, Loteria Națională a Moldovei, Moldtelecom și Energocom.

Autoritățile anunță că vor analiza situația financiară și managementul fiecărei întreprinderi, vor lua măsuri de eficientizare și vor pregăti unele companii pentru reorganizare și eventuală listare la bursă.

Cunoaște statul valoarea reală și totală a patrimoniului pe care îl deține?
Ce planuri au autoritățile privind deetatizarea proprietății publice? Ce întreprinderi și active urmează să fie scoase la privatizare?
După revenirea Aeroportului International în proprietatea statului, ce a câștigat concret Republica Moldova? Există intenția de a reconcesiona Aeroportul Chișinău?
De ce Aeroportul Mărculești se reorganizează cu viteza melcului?
Ce presupune concret reorganizarea Căii Ferate din Moldova?
Cum protejează APP proprietățile publice locale de înstrăinări ilegale și scheme frauduloase? Cine verifică legalitatea tranzacțiilor cu terenurile și clădirile primăriilor și cine răspunde dacă patrimoniul comunităților ajunge în mâini private în mod ilegal?
Premierul Tofan a sugerat valorificarea terenului Penitenciarului nr. 13 pentru un proiect imobiliar. Este APP de acord cu această idee? Există o evaluare transparentă a terenului și o analiză a interesului public înainte de luarea unei asemenea decizii?
Ce proprietăți deține Republica Moldova pe teritoriul Ucrainei și al Federației Ruse și în ce stare se află acestea?
Cum își poate apăra statul drepturile de proprietate în regiunea transnistreană, unde autoritățile constituționale nu exercită control efectiv?
De ce trebuie statul să aloce bani publici pentru majorarea capitalului social al Bursei Internaționale a Moldovei? Care este suma, ce beneficii concrete va obține statul și cum excludeți orice conflict de interese, în condițiile în care în conducerea Bursei se află si fostul premier Dorin Recean?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 6 noiembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Ion Dodon, directorul general al Agenției Proprietății Publice.