Fostul prim-ministru Vasile Tarlev, care se vrea Președinte al Republicii Moldova, promite cetățenilor gaz ieftin și spune că ar avea deja unele înțelegeri cu furnizori străini. Fosta bașcană Irina Vlah spune că este gata să se vadă cu orice lider mondial, dacă asta va ține de interesele țării noastre, iar Ion Chicu, pe lângă stabilitate și dezvoltarea economiei în țară, spune că nu va renunța la cetățenia română, dacă ajunge în fotoliul de Președinte. Promisiunile au fost făcute în cadrul dezbaterilor organizate de RLIVE TV miercuri seara, 16 octombrie curent.

„Jurnalistă: În program ați menționat că veți reduce cu 50 la sută tarifele la gazele naturale, veți reduce tarifele pentru electricitate, comunale. În ce măsură considerați că acestea sunt prerogativele șefului statului și cum concret veți realiza acest lucru? Vasile Tarlev: Prerogativele oricărui demnitar de stat, în special a șefului statului, este bunăstarea și condițiile de trai a cetățenilor. (…) Prețurile de astăzi la resursele energetice afectează dur economia Moldovei și eu, ca șef al statului, sunt obligat să aduc susținere cetățenilor și vă asigur că în maxim doi ani de zile de la momentul intrării în funcție, prețurile la gazele naturale vor fi reduse minim de două ori. Jurnalistă: Cum vreți obține acest lucru? Cu cine veți negocia? Vasile Tarlev: Prin relații și experiență, având furnizori din mai multe țări ale lumii. Deja avem înțelegerea preventivă și sunt gata să le realizez, nu în zădar am spus, două luni”, a declarat Vasile Tarlev, candidatul Partidului „Viitorul Moldovei” la prezidențiale.

„Jurnalistă: Doamna Vlah în anul 2014 a fost o susținătoare activă a referendumului care a fost organizat în Găgăuzia. Referendumul în urma căruia, cetățenii din Găgăuzia, aproximativ 98 la sută au votat pentru aderarea regiunii la Rusia-Belarus-Kazahstan, acel referendum a fost nevalid și nerecunoscut de autoritățile constituționale. Cum vede astăzi doamna Vlah relația cu Federația Rusă? Reprezentant „Irina Vlah”: Atât Federația Rusă, cât și Statele Unite sunt văzute de doamna Vlah ca parteneri externi strategici pentru a dezvolta economia țării noastre. Jurnalistă: Doamna Vlah ar accepta o întrevedere cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin sau nu cunoașteți? Reprezentant „Irina Vlah”: Doamna Vlah, dacă asta va ține de interesele țării noastre, va accepta întâlniri cu oricare din liderii mondiali pentru a aduce plus valoare dezvoltării țării noastre”, a menționat Diana Rosipanu, reprezentantul candidatei independente Irina Vlah la prezidențiale.

„Jurnalistă: Domnule Chicu, din câte cunoaștem, Dvs. dețineți cetățenia statului roman. La depunerea jurământului, din câte eu știu, cetățenii care obțin cetățenia română jură să apere interesele naționale ale statului respectiv. Dumneavoastră, din calitate de șef de stat, veți recurge la procedura de cedare a cetățeniei sau veți acționa având cetățenie dublă? Ion Chicu: O fi când depui jurământul pentru cetățenia româniei. Eu zic o fi, pentru că dacă avea să îl depun, îl știam cu siguranță. Eu am obținut cetățenia României în 2001, când se oferea conform altui Regulament și altei Legi. Nu era jurământul atunci. (…) Am fost ministru al Finanțelor al Republicii Moldova, am fost Prim-ministru al Republicii Moldova. Este în Republica Moldova vreun cetățean care mă poate suspecta pe mine că am servit altui stat decât Republica Moldova, inclusiv celuia care dețin cetățenie? Eu cred că nu. Jurnalistă: Am înțeles, deci în calitate de șef de stat nu veți renunța la cetățenia română? Ion Chicu: Cu siguranță”, a conchis Ion Chicu, candidatul PDCM la alegerile prezidențiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în cursa pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova s-au înscris 11 candidați.

#dezbateri electorale #Ion Chicu #Irina Vlah #RLIVE TV #Vasile Tarlev

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.