Republica Moldova își menține statutul de exportator net de ulei de floarea-soarelui, însă acest avantaj devine fragil, potrivit unei analize realizată de economistul Iurie Rija. În primul trimestru din 2026, țara noastră a exportat aproximativ 16,8 mii de tone de ulei în valoare de peste 382 milioane de lei, în timp ce importurile au fost de circa 4 mii de tone, în sumă de aproape 125 milioane de lei, potrivit BANI.MD. Deși exporturile depășesc importurile de peste patru ori ca volum, structura pieței ascunde probleme majore.

Potrivit analizei, Republica Moldova vinde în principal ulei ieftin – în medie 23 de lei/litru și cumpără ulei mai scump, la circa 31 de lei/litru. Diferența reflectă faptul că exporturile sunt dominate de materie primă sau produse slab procesate, în timp ce importurile sunt, de regulă, produse finite, cu valoare adăugată mai mare.

Un semnal de alarmă a apărut în luna martie, când pentru prima dată în trimestru importurile au depășit exporturile. În această perioadă, exporturile au scăzut la doar 737 de tone, în timp ce importurile au urcat la peste 1,4 mii de tone, inversând balanța comercială.

Totodată, sursa citată precizează că pe partea de export, piața este extrem de concentrată. Italia absoarbe peste 70% din uleiul moldovenesc, urmată de România, cu aproximativ 24%. Această dependență ridicată face sectorul vulnerabil la orice schimbare de cerere pe aceste piețe.

În același timp, importurile sunt dominate covârșitor de Ucraina, care asigură aproape 90% din livrări. O eventuală perturbare a acestui flux ar putea afecta rapid aprovizionarea internă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Analiza mai arată că exporturile sunt controlate de câțiva jucători mari, în timp ce importurile sunt distribuite între zeci de companii, ceea ce creează o structură dezechilibrată a pieței.

#export #Moldova #ulei

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.