Mai multe surse pro-Kremlin au titrat că România nu a ajutat și nici nu a încercat să ajute R. Moldova sâmbătă, 31 ianuarie, când aceasta a rămas fără electricitate timp de mai multe ore. În realitate, după problemele înregistrate pe linia electrică Isaccea – Vulcănești – MGRES – Chișinău, R. Moldova a început a primi electricitate anume din România prin cele patru linii care traversează Prutul, testate în noiembrie 2024, transmite stopfals.md.

„Frații n-au ajutat și n-au încercat (în original: «Братья не помогли и не пытались»), a scris canalul de Telegram Нетипичная Mолдова NEWS. Textul a fost preluat de alte câteva canale (ГРТ: Гагаузский Реальный Телеграм, Молдовsky, Гражданин sau KP Moldova), de câteva site-uri (inclusiv News.mail.ru, КП в Молдове și cel al Partidului Comuniștilor), dar și pe Facebook.

„Acum, după o asemenea situație critică, vedem că lozincile despre „frăție”, „prietenie” și „sprijin” din partea României nu sunt altceva decât o înșelătorie” (în original: «Теперь, после такой внезапной, критической ситуации, мы видим, что лозунги про „братство”, „дружбу” и „поддержку” со стороны Румынии — не более чем обман»), au notat sursele citate, omițând să scrie că R. Moldova a rămas fără electricitate din cauza atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, de care este (deocamdată) parțial dependentă R. Moldova.

În timpul penei de curent, Moldova a primit energie electrică anume din România

R. Moldova nu a achiziționat energie de avarie (n. r. – energie cumpărată urgent, la prețuri mai mari, în situații critice) în timpul penei de curent masive de sâmbătă, 31 ianuarie, a declarat responsabilul de comunicare al SA Moldelectrica, Igor Grițco. Informația a fost confirmată și de Ministerul Energiei, care a precizat că nu a fost nevoie de achiziția energiei de avarie (n. r. – din România). După problemele înregistrate pe linia electrică Isaccea – Vulcănești – MGRES – Chișinău, R. Moldova a început să fie alimentată cu electricitate prin cele patru linii de 110 kV care traversează Prutul.

„Consumul a fost mai mic decât cel planificat și, prin urmare, energie de avarie nu a fost achiziționată din sistemul energetic românesc. În momentul în care a căzut tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea avariată a sistemului electroenergetic, Moldelectrica împreună cu Transelectrica au pus în funcțiune cele patru linii care lucrează în regim insular. Este vorba despre liniile Huși-Cioara, Stânca-Costești, Țuțora-Ungheni și Fălciu-Gotești. Astfel, treptat, a fost gestionată criza”, a declarat pentru TVR Moldova consultantul pentru comunicare al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi.

Amintim că în noiembrie 2024, Î. S. Moldelectrica a testat și activat regimul de insularizare pe patru linii electrice de 110 kV cu România. Această acțiune asigură o opțiune alternativă a furnizării de energie electrică în R. Moldova. Cele patru linii permit alimentarea cu energie electrică din România a circa o treime din consumatorii din R. Moldova, potrivit responsabililor Moldelectrica.

Pana de curent, exploatată imediat de actorii de dezinformare

Sursele propagandistice menționate, precum și altele similare, au manipulat opinia publică (prin postări și așa-numite știri) pentru a discredita strategia de securitate energetică a statului.

Propagandiștii au încercat să exploateze defecțiunea tehnică (cauzată de problemele sistemului energetic ucrainean, atacat constant de armata rusă) prin mesaje ca „eșecul/mitul independenței energetice”, „sabotajul economic deliberat al PAS” sau „costurile rusofobiei”.

Narațiunile urmăresc erodarea încrederii publicului în integrarea europeană prin contrastarea instabilității actuale cu „fiabilitatea” percepută a sistemului din perioadă sovietică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sâmbătă, ministrul Energiei a mulțumit operatorilor de sistem din România şi Ucraina pentru intervenţii operative şi cooperare.

VIDEO Restabilirea energiei electrice, finalizată în toată țara, anunță ministrul Junghietu

#energie electrica #Moldova #pana de curent #Romania

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.