Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

StopFals: Dezinformările Kremlinului despre Moldova, promovate la tribuna OSCE

14 Oct. 2026, 10:28
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Oct. 2026, 10:28 // Actualitate //  Realitatea.md

Reprezentantul Federației Ruse la OSCE, Dmitri Poleanski, a declarat că Republica Moldova ar ajuta armata ucraineană prin rute de aprovizionare cu drone, ar pregăti asamblarea acestora și că ar amenaja centre medicale pentru militarii ucraineni. Aceste afirmații, prezentate de diplomatul rus ca fapte, au fost dezmințite de Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău, care le-a calificat drept false și lipsite de dovezi. Totodată, Stopfals.md a constatat că unele afirmații au fost manipulate intenționat. În aceeași perioadă, narațiuni aproape identice erau promovate pe rețelele sociale inclusiv cu plată.

Într-un discurs la ședința plenară din 1 octombrie, la Viena, a Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Poleanski s-a referit a acuzat NATO și Uniunea Europeană (UE) că ar duce un război hibrid împotriva Rusiei, în care ar atrage și R. Moldova.

„Devin tot mai evidente încercările de militarizare a R. Moldova și de transformare a acesteia într-un hub logistic pentru necesitățile Forțelor Armate ale Ucrainei. Există date confirmate privind funcționarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor rute de aprovizionare cu vehicule aeriene fără pilot asamblate în Europa, precum și planuri de creare a unor linii de asamblare a dronelor. Parvin informații despre intenția de a amenaja pe teritoriul moldovenesc centre medicale destinate necesităților armatei ucrainene. Astfel, Chișinăul este atras tot mai profund în logistica militară, devenind, de facto, un spate logistic al Ucrainei. Responsabilitatea pentru toate riscurile evidente generate de acest comportament imprudent, pentru care poporul moldovean nu și-a dat acordul, revine în întregime actualei conduceri moldovenești, care a ales în mod conștient calea confruntării și a provocării Rusiei”, a spus oficialul rus.

Declarațiile lui Poleanski conțin un șir întreg de dezinformări și acuzații neprobate:

1. „Moldova se militarizează”

Această afirmație reia o narațiune falsă promovată periodic de actori politici și surse pro-Kremlin, care prezintă modernizarea capacităților de apărare ale R. Moldova drept „militarizare”. Stopfals.md a documentat această narațiune în repetate rânduri și a arătatcă, în realitate, strategia militară pentru perioada 2025–2035 are un caracter defensiv, iar sprijinul partenerilor externi vizează, în proporții covârșitoare, echipamente defensive și neletale.

2. „Moldova e transformată într-un hub logistic pentru necesitățile armate ale Ucrainei”

Și această narațiune este falsă, fiind relansată periodic de propaganda pro-Kremlin. Stopfals.md a citat experți care precizează că nu cunosc cazuri când teritoriul R. Moldova ar fi fost folosit în acest scop și că nu există cadrul legislativ și decizii care ar permite folosirea lui pentru transportul de armament și muniții. În 2023, aceeași narațiune era promovată în legătură cu infrastructura feroviară, iar în 2024, prin afirmații false despre un prestins hub militar NATO la Ungheni.

3. „Ucraina e alimentată cu drone militare inclusiv de pe teritoriul Moldovei”

Nu există nicio confirmare pentru această afirmație. Ea a mai fost promovată și în septembrie 2026 prin imagini trucate, prezentate drept „dovadă” a aterizării la Chișinău a unui avion cu drone militare destinate Ucrainei. Stopfals.md a arătat că imaginile erau trucate, iar datele de zbor indicau că aeronava invocată nici nu se apropiase de spațiul aerian moldovenesc.

4. „Moldova intenționează să asambleze drone”

Este adevărat că R. Moldova intenționează să ansambleze drone, însă declarația lui Poleanski este manipulatoare prin omiterea contextului. În realitate, este vorba despre drone de interceptare, adică defensive, necesitatea cărora a survenit în urma încălcărilor frecvente ale spațiului aerian al R. Moldove în contexul atacurilor aeriene masive ale Rusiei în Ucraina. În iunie 2026, președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile pregătesc modificări legislative pentru a permite producerea dronelor interceptoare (capabile să intercepteze și să doboare aparate de zbor fără pilot care ne încalcă spațiul aerian) și sistemelor antidronă destinate consolidării capacităților naționale de apărare. La 8 octombrie 2026, președintele parlamentului, Igor Grosu, a confirmat declarațiile șefei statului, negând totodată că R. Moldova va exporta în Ucraina dronele pe care intenționează să le producă.

5. „Moldova intenționează să construiască centre medicale pentru militari ucraineni”

Această afirmație a fost lansată la 25 septembrie de canale anonime de Telegram și promovată de alte pagini și conturi de social media, inclusiv cu plată. Ea are la bază o informație adevărată, însă accentele puse de Dmitri Poleanski sunt manipulatoare. Autoritățile moldovene și cele ucrainene discută despre potențiala tratare a veteranilor de război ucraineni în R. Moldova, precum și crearea unor centre logistice pentru depozitarea și distribuția medicamentelor. Însă Poleanski speculează și schimbă accentele, vorbind despre amenajarea de „centre medicale destinate necesităților armatei ucrainene”.

6. „Moldova a ales calea confruntării și a provocării Rusiei”

Afirmația reprezintă o interpretare politică a acțiunilor autorităților R. Moldova și nu un fapt demonstrat. Ea se înscrie în tiparul narațiunilor propagandistice, potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar renunța la neutralitate, ar militariza țara și ar încerca să o atragă în război. Stopfals.md a documentat în repetate rânduri astfel de mesaje, arătândcă acuzațiile privind militarizarea R. Moldova și pregătirea acesteia pentru război au fost promovate fără probe.

MAE: Riscurile reale pentru securitatea R. Moldova sunt generate de războiul provocat de Rusia

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a reacționat la discursul reprezentantului permanent al Rusiei la OSCE: „Afirmațiile privind presupuse rute de transport al dronelor, capacități de asamblare a acestora sau centre medicale destinate armatei ucrainene nu corespund realității și nu sunt susținute de dovezi. Regretăm utilizarea platformei OSCE pentru promovarea unor asemenea falsuri la adresa Republicii Moldova”.

Instituția a precizat că riscurile reale pentru securitatea R. Moldova sunt generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și amintește incidentul de pe 5 octombrie de la punctul de trecere al frontierei Palanca, unde un proiectil a provocat pagube materiale și rănirea unui angajat al Poliției de Frontieră.

Declarațiile lui Poleanski, pe fundalul unei campanii cu falsuri similare

Afirmațiile reprezentantului Rusiei la OSCE au fost făcute în aceeași perioadă când pe rețelele sociale se desfășura o campanie de dezinformare cu acuzații similare despre R. Moldova.

Stopfals.md a arătat cum, începând cu 23 septembrie, au fost răspândite falsuri potrivit cărora Republica Moldova ar fi devenit un „hub logistic militar” pentru Ucraina, iar autoritățile de la Chișinău ar intenționa să construiască fabrici de asamblare a dronelor și centre medicale pentru armata ucraineană. Aceste mesaje au fost distribuite de mai multe canale și conturi de social media, iar unele au fost promovate prin postări sponsorizate pe Facebook. Portalul nostru a constatat că afirmațiile se bazau pe surse anonime și nu erau susținute de dovezi verificabile.

Oficialii ruși dezinformează despre R. Moldova

Înalți reprezentanți ai Federației Ruse au fost surprinși promovând falsuri și manipulări despre Republica Moldova de nenumărate ori.

Stopfals.md a demontat falsuri ale ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a susținut că autoritățile de la Chișinău ar încerca să elimine tot ce este rusesc, a răspândit informații false despre presupusa privare a Găgăuziei de subvenții și a afirmat că R. Moldova ar intenționa să suprime militar regiunea transnistreană.

Și Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, a promovat în mod repetat falsuri, inclusiv despre așa-numita „rusofobie”, despre falsificarea alegerilor din Republica Moldova sau presupusa impunere a Unirii cu România.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a negat implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024, afirmație contrazisă de constatările observatorilor internaționali și de informațiile privind finanțarea ilicită, campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice.

În septembrie 2025, și Serviciul de Informații Externe al Rusiei a lansat afirmații nedovedite potrivit cărora Europa s-ar pregăti să ocupe Republica Moldova, acuzații analizate de Stopfals.md în contextul alegerilor parlamentare.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.