Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Dezvăluirea lui Putin despre finanțarea Wagner ar putea face mai ușoară judecarea lui și Rusiei pentru crime de război

02 Iul. 2023, 14:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
02 Iul. 2023, 14:55 // În Lume //  Elena Putregai

Eforturile lui Vladimir Putin de a pune capăt unei lovituri de stat date de grupul Wagner ar putea face mai ușoară urmărirea penală a acestuia și a statului rus pentru crime de război comise de luptătorii mercenari, potrivit experților în drept internațional citați de The Guardian.

STOP CADRU Putin recunoaște că statul rus întreținea mercenarii Wagner: „Erau pe umerii noștri”. A anunțat sume!

După revolta condusă de Evgheni Prigojin, Putin a declarat că mercenarii fuseseră „finanțați în totalitate” de autoritățile ruse. Numai în anul de până în mai 2023 ei au primit peste 86 de miliarde de ruble de la bugetul de stat, adică peste un miliard de dolari, a adăugat el.

„Aceste cuvinte au posibile consecințe foarte semnificative în ceea ce privește expunerea statului rus la tragerea la răspundere pentru acțiunile Wagner și pe Putin, personal și individual, în calitate de lider al statului rus”, a declarat Philippe Sands KC, profesor de drept la UCL și autor al cărții „East West Street”, despre originea dreptului umanitar internațional.

Timp de ani de zile, liderul rus s-a distanțat de Wagner, care a fost fondat în 2014, în timp ce acuzațiile de crime de război la adresa luptătorilor se înmulțeau la nivel internațional, inclusiv în cadrul unei anchete a ONU privind prezența lor în Republica Centrafricană.

În timpul unei bătălii din Siria cu trupele americane în 2018, Moscova a negat orice control asupra forțelor Wagner, iar un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat în același an că nu există companii militare private în Rusia.

Plata pentru Wagner nu l-ar face pe Putin – sau Rusia – automat responsabil din punct de vedere legal pentru crimele grupului, a declarat Dapo Akande, profesor de drept internațional la Blavatnik School of Government, Oxford. Dar ar putea fi o parte importantă a unui caz mai amplu.

„Este o recunoaștere semnificativă”, a spus el. „Finanțarea nu este, în sine, suficientă pentru a spune că cineva este responsabil pentru o crimă internațională… [dar] face mai dificil să spui «aceste lucruri nu au nimic de-a face cu noi».”

„Ai spus că ai finanțat de fapt acest grup, ceea ce înseamnă că ai contribuit la ceea ce face acest grup. Acum, procurorii ar putea fi nevoiți să demonstreze mai multe, sau o instanță ar putea avea nevoie să găsească mai multe, dar cel puțin primul element este prezent.”

Autoritățile ucrainene, precum și grupurile pentru drepturile omului, s-au concentrat pe obținerea justiției pentru crimele comise în Ucraina de forțele rusești.

Cercetătorii crimelor de război au străbătut întreaga țară, colectând probe care să fie folosite în instanță. Unul dintre cei mai importanți, scriitoarea Victoria Amelina, a fost grav rănită săptămâna trecută într-un atac asupra unui restaurant, despre care colegii ei spun că a fost el însuși o crimă de război.

Dar atrocitățile Wagner, în Ucraina și în alte părți, sunt mai greu de pus pe seama statului rus decât atacurile comise de soldați înrolați.  Există un precedent pentru a inculpa paramilitarii vinovați de crime de război, dar nu și a statului care are legături. Milițienii sârbi au fost găsiți vinovați de un tribunal internațional pentru masacrul musulmanilor bosniaci de la Srebrenica din 1995, dar Serbia a fost găsită vinovată doar de faptul că nu a reușit să prevină genocidul. La Belgrad, această hotărâre a fost transformată de unii naționaliști sârbi într-o exonerare.

„(Instanța) nu a putut stabili că paramilitarii se aflau sub controlul direct al autorităților sârbe”, a declarat Sands. „Această distincție a fost preluată la Belgrad a doua zi, iar ziarele care sprijină guvernul, sau care sunt conduse de guvern, au publicat titluri care spuneau lucruri de genul «Suntem nevinovați».”

Acest lucru face ca afirmațiile lui Putin să fie posibil esențiale pentru un rezultat diferit în procesele viitoare, a adăugat Sands.  Chiar dacă nu va exista niciun proces, dezbaterea privind tragerea la răspundere pentru crimele Wagner ar putea împinge comunitatea juridică internațională să se gândească mai mult la responsabilitate într-o lume în care milițiile proliferează, a declarat Gerry Simpson, profesor de drept internațional public la LSE.

„Având în vedere fragmentarea din ce în ce mai mare a statelor și utilizarea companiilor militare private, aceasta va fi o problemă din ce în ce mai mare pentru instanțe, pe măsură ce timpul avansează”, a spus el.

„Lăsând la o parte întrebarea destul de mare dacă instanțele ar trebui să joace acest tip de rol în mijlocul unei situații politice și militare foarte delicate, este clar că va fi important și dificil pentru instanțe să stabilească cine este responsabil pentru anumite acte care au loc într-o negură a războiului care tocmai a devenit mult mai încețoșată”, a spus Simpson.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!