În contextul interviului domnului Alain Pilloux, vice-președinte al BERD, acordat agenției de presă «Infotag» în cadrul vizitei sale efectuate în Republica Moldova în perioada de 11-13 iulie, BEMOL consideră necesar să dezvăluie câteva detalii:

În anul 1996 în Giurgiulești s-au început lucrările de construcție a terminalului portuar pentru transbordarea produselor petroliere. Drept urmare, la data de 12 decembrie 1997 a fost semnat Contractul de Concesiune nr. 397 prin care a fost înființată compania Terminal SA, în care câte 40% aparțineau Guvernului Republicii Moldova (Guvern) și sponsorilor greci (Technovax A.O., Ellenikki Technodomiki Teb A.E., J&P Avax A.O, Intertask A.O.), iar 20 % aparțineau Băncii Europeane pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD, Banca).

În octombrie anului 1999, din cauza lipsei de finanțare, lucrările de construcție a portului au fost suspendate – la acel moment gradul de finalitate al construcțiilor era la nivel de pînă la 60%). În anul 2001, BERD a constatat oficial „incapacitatea Guvernului Moldovei de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul angajamentelor” și a declarat situație de predefault. Ca urmare, în februarie2002, au fost purtate negocieri active cu investitorii ruși, printre care operatorul portului Azov și Ministerul Transporturilor al Federației Ruse. Ultimii au fost interesați să achiziționeze portul împreună cu teren, dar această propunere a fost respinsă de către Guvern, întrucât legislația Republicii Moldova interzice vânzarea terenurilor către alte state (Sursa: Memorandumul BERD din 21.12.2004.).

În decembrie 2004, companiile Grupului Azpetrol au semnat Acordul de Investiții cu Guvernul Republicii Moldova în vederea achiziționării terminalului nefinalizat. Ulterior, în ianuarie 2005, a fost semnat Acordul de vânzare-cumpărare a activelor nefinalizate ale terminalului de către BERD, Terminal SA și cumpărătorul Azertrans SRL (deținută de Azpetrol Group și redenumită în 2006 în Danube Logistics SRL). Conform acestui Acord, Investitorul și-a asumat toate obligațiile financiare ale Guvernului față de BERD, achitând datoria de 12,8 milioane dolari SUA către Bancă. La rândul său, Guvernul s-a angajat să creeze condiții favorabile Investitorilui, acordând garanțiile statului pentru îndeplinirea obligațiilor sale (sursa: Acord de Investiții, Articolul 3.1. (b):

Guvernul declară și garantează următoarele: Guvernul are împuternicirile necesare în conformitate cu Legislaţia Republicii Moldova să execute prezentul Acord şi să oblige Statul în acest respect.

Odată cu achiziționarea activelor, Guvernul a alocat terenul (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.1 (a)):

Guvernul se obligă să: (ii) transmită lui AZERTRANS întregul teritoriu oferit pentru Portul Liber Internațional „Giurgiulești” în arendă pe o perioadă de nouă zeci și nouă de ani. …, și a recunoscut viitorul port drept proprietate privată (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.2. (c)): Guvernul se obligă: să recunoască infrastructura portuară în limitele Portului Internațional Liber „Giurgiulești”, în calitate de port proprietate privată.

În același timp, Investitorul și-a asumat obligația să construiască un port, care urmare investițiilor semnificative de zeci de milioane de dolari SUA în construcția sa cu toată infrastructura, a intrat în funcționare completă în anul 2011, fiind îndeplinite toate obligațiile din Acordul de Investiții.

În acea perioadă, activele erau gestionate de către Thomas Moser, persoana împuternicită de către investitor, care anterior a activat în cadrul BERD. În perioada mandatului său de administrator al companiei Bemol, Thomas Moser a cauzat prejudicii companiei în proporții deosebit de mari prin fraudă și administrare ineficientă (constatată prin hotărâre judecătorească definitivă), iar operatorul portului Giugiulești, compania Danube Logistics SRL l-a „achiziționat” cu doar 344,6 de dolari SUA.

În anul 2013, cu scopul de a se proteja, dar și pentru a crea percepția de legitimitate în deținerea activelor preluate, a fost implicat BERD, fiindu-i gajate activele date prin intermediul solicitării unui împrumut. Preluarea portului de către Thomas Moser a fost posibilă datorită statutului său de fost angajat BERD și a legăturilor sale strânse în Bancă.

În prezent sunt pe rol mai multe proceduri penale și judiciare. Totodată sunt un șir de hotărâri definitive în favoarea Investotorului.

În ciuda acestui fapt, vice-președinte BERD, domnul Pilloux, face câteva declarații nepotrivite statutului său:

– „combaterea corupției, dar cu scopuri corecte…”;

– „litigii inutile…”;

– „există o veste bună. Pe 12 iulie, Curtea de Apel Chișinău a confirmat că operațiunea, care

a avut ca rezultat obținerea de către BERD a dreptului de proprietate asupra Portului în

2021, a fost absolute legală.”

Domnule Pilloux,

corupția ori poate fi combătută, ori nu;
litigiile, în esența lor, nu pot fi inutile. Nu există altă modalitate de apărare a drepturilor încălcate, decât prin adresarea în instanțele de judecată, în baza supremației Legii și a Statului de drept;
nu este posibil de cunoscut argumentele instanței de judecată pe 13 iulie, când decizia motivată a Curții de Apel Сhișinău a apărut abia pe 15 iulie.

Noi am achiziționat de la BERD un terminal nefinalizat contra sumei de 12,8 milioane de dolari SUA, care, datorită investițiilor noastre ulterioare de milioane de dolari SUA, a devenit primul port maritim funcțional din Republica Moldova.

În loc să se ocupe cu șantaj, ar fi mai înțelept ca BERD să evalueze cu mare seriozitate situația creată, și să se clarifice cum așa s-a întâmplat, ca o bancă de astfel de rang să-și permită să se găsească într-o astfel de situație.

#Bemol #port #preluare

Companiile aeriene „tradiționale” vor majora prețurile biletelor de avioane cu aproximativ 20% în vara anului 2027, a anunțat miercuri directorul Ryanair, Michael O’Leary. O’Leary a spus că, în ceea ce privește compania pe care o conduce, prețurile nu vor crește, deși kerosenul s-a scumpit, scrie antena3.ro.

CEO-ul Ryanair a anticipat și că multe companii aeriene vor intra în faliment sau vor fi preluate de altele, mai mari, iar piața va fi concentrată în jurul câtorva companii aeriene mari, din cauza costurilor ridicate cu combustibilul pentru aeronave.

„Companiile aeriene care înregistrează în prezent pierderi vor intra în faliment. Acest lucru va accelera consolidarea sectorului aerian european în jurul a patru mari companii aeriene: BA (British Airways), Lufthansa, Air France și Ryanair”, a spus el.

La nivel global, companiile aeriene s-au străduit să absoarbă șocul costurilor în creștere ale combustibilului. airBaltic, de exemplu, este cea mai recentă companie care a anunțat că intră în procedură de insolvență.

În același timp, Ryanair și-a redus proiecția privind numărul de pasageri transportați, de la 216 milioane la 214 milioane, pentru anul fiscal 2027. Compania plănuiește să limiteze capacitatea, în încercarea de a reduce impactul cantității reduse de combustibil pentru avioane pentru care compania nu s-a protejat împotriva fluctuațiilor de preț.

O’Leary a spus că Ryanair se află într-o poziție suficient de puternică pentru a traversa alte provocări asociate prețurilor ridicate ale kerosenului.

„Majoritatea companiilor aeriene aveau prețurile combustibilului acoperite prin contracte de hedging până în vara lui 2026 și, prin urmare, absorbim șocul reprezentat de prețurile mult mai mari ale petrolului din această vară. Niciunul dintre noi nu va putea absorbi aceste prețuri mult mai mari ale petrolului anul viitor… iar costurile vor fi transferate sub forma unor suprataxe pentru combustibil și a unor tarife aeriene mai mari”, le-a spus el jurnaliștilor.

Șeful Ryanair a declarat că el nu va introduce o suprataxă pentru combustibil, dar „cu siguranță companiile aeriene tradiționale o vor face vara viitoare.”

O’Leary a mai spus că se așteaptă ca mai multe companii aeriene să dea faliment, adăugând că Ryanair este deja în discuții cu aeroporturile îngrijorate că o nouă serie de falimente ale companiilor aeriene va duce la reducerea capacității.

„Sper foarte mult ca prețurile combustibilului pentru avioane să crească mai rapid anul viitor, deoarece acest lucru va accelera ritmul în care alte companii aeriene vor intra în faliment”, a spus el, adăugând că se așteaptă ca tarifele altor operatori să crească cu 10%-20% vara viitoare.