BEMOL face dezvăluiri: Cum a ajuns BERD într-o situație rușinoasă în problema Portului Giurgiulești

În contextul interviului domnului Alain Pilloux, vice-președinte al BERD, acordat agenției de presă «Infotag» în cadrul vizitei sale efectuate în Republica Moldova în perioada de 11-13 iulie, BEMOL consideră necesar să dezvăluie câteva detalii:

În anul 1996 în Giurgiulești s-au început lucrările de construcție a terminalului portuar pentru transbordarea produselor petroliere. Drept urmare, la data de 12 decembrie 1997 a fost semnat Contractul de Concesiune nr. 397 prin care a fost înființată compania Terminal SA, în care câte 40% aparțineau Guvernului Republicii Moldova (Guvern) și sponsorilor greci (Technovax A.O., Ellenikki Technodomiki Teb A.E., J&P Avax A.O, Intertask A.O.), iar 20 % aparțineau Băncii Europeane pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD, Banca).

În octombrie anului 1999, din cauza lipsei de finanțare, lucrările de construcție a portului au fost suspendate – la acel moment gradul de finalitate al construcțiilor era la nivel de pînă la 60%). În anul 2001, BERD a constatat oficial „incapacitatea Guvernului Moldovei de a-și îndeplini obligațiile care îi revin în temeiul angajamentelor” și a declarat situație de predefault. Ca urmare, în februarie2002, au fost purtate negocieri active cu investitorii ruși, printre care operatorul portului Azov și Ministerul Transporturilor al Federației Ruse. Ultimii au fost interesați să achiziționeze portul împreună cu teren, dar această propunere a fost respinsă de către Guvern, întrucât legislația Republicii Moldova interzice vânzarea terenurilor către alte state (Sursa: Memorandumul BERD din 21.12.2004.).

În decembrie 2004, companiile Grupului Azpetrol au semnat Acordul de Investiții cu Guvernul Republicii Moldova în vederea achiziționării terminalului nefinalizat. Ulterior, în ianuarie 2005, a fost semnat Acordul de vânzare-cumpărare a activelor nefinalizate ale terminalului de către BERD, Terminal SA și cumpărătorul Azertrans SRL (deținută de Azpetrol Group și redenumită în 2006 în Danube Logistics SRL). Conform acestui Acord, Investitorul și-a asumat toate obligațiile financiare ale Guvernului față de BERD, achitând datoria de 12,8 milioane dolari SUA către Bancă. La rândul său, Guvernul s-a angajat să creeze condiții favorabile Investitorilui, acordând garanțiile statului pentru îndeplinirea obligațiilor sale (sursa: Acord de Investiții, Articolul 3.1. (b):

Guvernul declară și garantează următoarele: Guvernul are împuternicirile necesare în conformitate cu Legislaţia Republicii Moldova să execute prezentul Acord şi să oblige Statul în acest respect.

Odată cu achiziționarea activelor, Guvernul a alocat terenul (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.1 (a)):

Guvernul se obligă să: (ii) transmită lui AZERTRANS întregul teritoriu oferit pentru Portul Liber Internațional „Giurgiulești” în arendă pe o perioadă de nouă zeci și nouă de ani. …, și a recunoscut viitorul port drept proprietate privată (sursa: Acord de Investiții, Articolul 5.2. (c)): Guvernul se obligă: să recunoască infrastructura portuară în limitele Portului Internațional Liber „Giurgiulești”, în calitate de port proprietate privată.

În același timp, Investitorul și-a asumat obligația să construiască un port, care urmare investițiilor semnificative de zeci de milioane de dolari SUA în construcția sa cu toată infrastructura, a intrat în funcționare completă în anul 2011, fiind îndeplinite toate obligațiile din Acordul de Investiții.

În acea perioadă, activele erau gestionate de către Thomas Moser, persoana împuternicită de către investitor, care anterior a activat în cadrul BERD. În perioada mandatului său de administrator al companiei Bemol, Thomas Moser a cauzat prejudicii companiei în proporții deosebit de mari prin fraudă și administrare ineficientă (constatată prin hotărâre judecătorească definitivă), iar operatorul portului Giugiulești, compania Danube Logistics SRL l-a „achiziționat” cu doar 344,6 de dolari SUA.

În anul 2013, cu scopul de a se proteja, dar și pentru a crea percepția de legitimitate în deținerea activelor preluate, a fost implicat BERD, fiindu-i gajate activele date prin intermediul solicitării unui împrumut. Preluarea portului de către Thomas Moser a fost posibilă datorită statutului său de fost angajat BERD și a legăturilor sale strânse în Bancă.

În prezent sunt pe rol mai multe proceduri penale și judiciare. Totodată sunt un șir de hotărâri definitive în favoarea Investotorului.

În ciuda acestui fapt, vice-președinte BERD, domnul Pilloux, face câteva declarații nepotrivite statutului său:

– „combaterea corupției, dar cu scopuri corecte…”;

– „litigii inutile…”;

– „există o veste bună. Pe 12 iulie, Curtea de Apel Chișinău a confirmat că operațiunea, care

a avut ca rezultat obținerea de către BERD a dreptului de proprietate asupra Portului în

2021, a fost absolute legală.”

Domnule Pilloux,

corupția ori poate fi combătută, ori nu;
litigiile, în esența lor, nu pot fi inutile. Nu există altă modalitate de apărare a drepturilor încălcate, decât prin adresarea în instanțele de judecată, în baza supremației Legii și a Statului de drept;
nu este posibil de cunoscut argumentele instanței de judecată pe 13 iulie, când decizia motivată a Curții de Apel Сhișinău a apărut abia pe 15 iulie.

Noi am achiziționat de la BERD un terminal nefinalizat contra sumei de 12,8 milioane de dolari SUA, care, datorită investițiilor noastre ulterioare de milioane de dolari SUA, a devenit primul port maritim funcțional din Republica Moldova.

În loc să se ocupe cu șantaj, ar fi mai înțelept ca BERD să evalueze cu mare seriozitate situația creată, și să se clarifice cum așa s-a întâmplat, ca o bancă de astfel de rang să-și permită să se găsească într-o astfel de situație.

#preluare #port #Bemol

La Chișinău are loc, în perioada 18-19 septembrie, ce-a de-a unsprezecea reuniune a HUB-ului de Securitate al UE, dedicată combaterii manipulării și ingerinței informaționale străine. Și de această dată, la eveniment, oficiali și experți din Uniunea Europeană și Republica Moldova, inclusiv reprezentanți ai societății civile și jurnaliști de investigație, care activează în domeniul FIMI.

În cadrul reuniunii, experții vor discuta strategiile de combatere a FIMI dintr-o perspectivă holistică, vor face schimb de experiență, vor analiza cele mai bune practici în domeniu, dar și provocările cu care se confruntă statele membre ale UE și Republica Moldova în abordarea integrată a FIMI.

„Una dintre cele mai serioase amenințări care planează astăzi asupra Republicii Moldova este generată de acțiunile străine de manipulare informațională și ingerință. Acestea sunt un pericol real nu doar pentru integritatea și suveranitatea statului nostru, dar și pentru securitatea întregii regiuni, iar răspunsul nostru trebuie să fie pe măsură: rapid, eficient și coordonat”, a declarat Adrian Efros, Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) menționează, într-un comunicat de presă, că Uniunea Europeană și-a asumat un rol principal în abordarea combaterii FIMI, un fenomen care afectează valorile și procesele democratice în statele europene, și nu numai.

FIMI poate contribui, astfel, și la creșterea polarizării și divizării în cadrul UE și poate prezenta un risc pentru securitate. O cooperare eficientă și puternică în contracararea FIMI cu partenerii externi este esențială pentru UE, statele UE și statele partenere și candidate, precum Republica Moldova.

„Acțiunile străine de manipulare a informațiilor și interferență au scopul de a submina încrederea publică în legitimitatea și eficacitatea instituțiilor democratice. De asemenea, acestea pot escalada violența politică în regiuni predispuse la conflicte, subminând astfel eforturile UE și cele internaționale de menținere a păcii în întreaga lume. Cu acest prilej, îndemn pe toți să se informeze din mai multe surse, să-și dezvolte gândirea critică. Acest lucru presupune să ne gândim de două ori înainte de a distribui postări pe rețelele de sociale și să raportăm informațiile și conturile false”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Șeful Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova, Cosmin Dinescu, a menționat că la un an de la prima ediție a Hub-ului dedicată amenințărilor hibride, se observă o intensificare a acestora, în particular a fenomenului FIMI, în Republica Moldova.

„Se investește mult în derularea de acțiuni FIMI în țară, într-un context din ce în ce mai complex. EUPM Moldova, singura misiune civilă sub politica comună de securitate și apărare a UE cu mandat în acordarea de sprijin pentru combaterea FIMI, a transferat Republicii Moldova pe parcursul ultimului an și jumătate experiența practicile și metodologiile dezvoltate la nivel UE sub un cadru unitar de răspuns la FIMI. Acest sprijin va continua și se va intensifica, în spiritul parteneriatului solid pe care îl avem cu autoritățile Republicii Moldova, cu obiectivul unei securități crescute a țării și implicit a UE, a protejării valorilor și proceselor democratice. În fața unei provocări complexe venim cu un răspuns complex, comun, coordonat”, a conchis Cosmin Dinescu.

Potrivit MAI, subiectele discutate în cadrul panelurilor tematice ale reuniunii țin de cooperarea eficientă cu societatea civilă, care este un pilon important în combaterea FIMI, descrierea instrumentelor juridice de reglementare a combaterii FIMI, măsurile de prevenire și identificare eficientă a FIMI.

Totodată, experții vor analiza, în baza exemplelor concrete din Republica Moldova, conexiunea dintre FIMI și alte activități hibride care susțin narațiunile de dezinformare, cum ar fi fluxurile ilegale de bani, protestele violente etc.

Obiectivul evenimentului este consolidarea direcțiilor strategice de către instituțiile de stat și partenerii europeni și agrearea acțiunilor și livrabilelor operaționale ce urmează a fi implementate, reafirmând angajamentul pentru o colaborare strânsă în vederea asigurării securității regionale și europene.