Fosta candidată la funcția de prim-ministru al R Moldova din partea PSRM, Mariana Durleșteanu, a venit cu dezvăluiri în privința refuzului său de a mai pretinde la șefia Guvernului. Durleșteanu, care a fost și ambasador al țării noastre la Londra, susține că a refuzat categoric să fie asociată sau votată de către reprezentanții formațiunii Șor pentru că „dorea să aibă conștiința împăcată”, informează Realitatea.md.

„M-am retras pentru că la un moment dat voiam să fiu împăcată cu conștiința, ca să fie sovestea mea curată. Vazând jocurile care se făceau pe la spatele meu, am decis să mă auto-exclud. Eu decizia am luat-o în special din considerentele că înțelegeam că dacă nu o făceam atunci, păi nu voiam să ajung pe data de 24, când urma să se pronunțe Curtea Constituțională.

Declarația singură am pregătit-o încă din februarie, dar momentul acela de publicare l-am decis eu. Știam că consultările fuseseră planificate pe data de 16. Și m-am uitat pe agenda consultărilor, fiecare fracțiune la ce oră intra (n.r – la președinție pentru consultări). Eu am spus: vă rog frumos partidul Șor să nu fie în listă și când am văzut că dna Tauber a ieșit la o conferință de presă și a spus că susține candidatul Durleșteanu – eu nu puteam să mă exprim! Eram nu doar iritată, dar nu puteam accepta așa ceva, pentru că nu suntem pe aceeași undă de gândire și viziuni. Știam că dl Dodon trebuia să iasă de la consultări și am decis să public declarația”, a menționat Mariana Durleșteanu în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la postul N4.

Politiciana mai spune că invitația de a fi candidat a venit din partea speakerului Parlamentului, Zinaida Greceanîi, care a telefonat-o și au discutat despre condițiile de înaintare. Una dintre condiții a fost ca să nu fie susținută de partidul Shor, dar a doua condiție viza formarea unui Guvern tehnocrat, fără imixțiuni politice.

Amintim, că fosta ambasadoare a țării noastre în Marea Britanie, Mariana Durleșteanu, a fost înaintată de către socialiști drept candidat la funcția de prim-ministru. Atunci când Maia Sandu purta negocieri cu fracțiunile parlamentare, Mariana Durleșteanu anunța pe facebook că își retrage candidatura din motive că „pe la spatele ei se făceau jocuri politice”.

#Mariana Durleșteanu #Marina Tauber #partidul Shor

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.