În cadrul vizitei în capitala Marii Britanii, prim-ministra Natalia Gavrilița s-a întâlnit cu reprezentanții diasporei din această țară. Natalia Gavrilița s-a referit la acțiunile întreprinse de Guvern în cele 100 de zile de la învestire, inclusiv la cele care au rolul să încurajeze cetățenii plecați peste hotare să revină acasă și să se implice în derularea reformelor.

Prim-ministra a vorbit despre măsurile de protecție socială aprobate de Guvern – creșterea pensiei minime până la 2 mii de lei pentru stagiul complet de cotizare, majorarea indemnizațiilor pentru dizabilitate și a altor plăți sociale care sunt legate de pensia minimă.

O altă prioritate a Guvernului a fost inițierea unor mecanisme de încurajare a investitorilor și afacerilor, asigurarea digitalizării serviciilor și extinderea spectrului de acte consulare care pot fi obținute online. A fost creat un portal nou de servicii www.servicii.gov.md, au fost digitalizate anumite servicii publice și au fost reduse prețurile pentru un spectru de servicii. Totodată, a fost aprobată Legea digitalizării, document care permite gestionarea unei afaceri de la distanță, fiind acceptate semnăturile electronice ale Uniunii Europene.

„În același timp, am început reforma justiției, am promovat legislația cu privire la evaluarea procurorului general. Acum este în proces de discuție publică un proiect de concept care presupune evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Vrem să ne asigurăm că cei care sunt responsabili de schemele mari de corupție vor fi deferiți justiției. Inclusiv despre asta am discutat cu autoritățile din Marea Britanie”, a punctat prim-ministra.

Referindu-se la gestionarea crizei pandemice, Natalia Gavrilița a menționat că cea mai mare provocare este reticența oamenilor pentru vaccinare, pe fundalul unei creșteri masive a dezinformării și manipulării:

„Am avut succes în asigurarea ratei înalte de vaccinare în mai multe bresle, de exemplu, în cazul medicilor, profesorilor, polițiștilor. Am organizat campanii de la ușă la ușă în mai multe localități, unde era cea mai redusă rată de vaccinare. Fiecare viață contează și va trebuie să depunem eforturi pentru a îmbunătăți rata de vaccinare pentru că, până la urmă, aceasta este unica șansă de a stăvili alte valuri de îmbolnăvire”.

Natalia Gavrilița a mai menționat că una dintre prioritățile Guvernului este creșterea nivelului de trai pentru toți cetățenii. Astfel, pe lângă proiectele mari de infrastructură, eficiența energetică și de interconectare electrică, Guvernul își propune să asigure investiții în proiecte locale, care ar crește nivelul de trai în sate și în orașele mici.

Participanții la eveniment au salutat măsurile întreprinse de Executivul de la Chișinău și și-au exprimat încrederea că schimbările anunțate în programul de guvernare vor fi realizate rapid și eficient, în interesul cetățenilor din țară, dar și a celor care se află peste hotare. Totodată, participanții au cerut Guvernului să asigure mai multe măsuri de protecție a moldovenilor stabiliți peste hotare și să asigure recunoașterea permiselor de conducere obținute pe teritoriul țării noastre în Marea Britanie.

Prim-ministra Natalia Gavrilița s-a aflat în Marea Britanie cu ocazia desfășurării „Zilei Pieței de Capital din Moldova” la sediul Bursei de Valori din Londra.

#cetățeni #Gavrilita #întrevedere #Londra

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.