Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă echivalentul a 145 milioane de dolari, cu 5 milioane de dolari mai puțin în luna aprilie față de martie și cu 1,4 milioane de dolari mai puțin față de luna similară a anului 2022, scrie BANI.MD.

În aprilie 2023, transferurile în euro au ajuns la cota de 81,5% față 36,1% acum 10 ani.

Acum zece ani transferurile moldovenilor era făcute în euro, dolari și ruble rusești. Or, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat geografia transferurilor, iar trimiterile în ruble rusești s-au redus constat urmare a sancțiunilor occidentale. În luna aprilie, cota transferurilor este 0%.

Volumul remiterilor în anul 2022 a constituit 1,7 miliarde de lei, 134 milioane dolari mai mult față de anul 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#transferuri bancare #transferuri bani #transferuri diaspora

Autogara din Căușeni este tot mai puțin aglomerată. Joi, 24 septembrie, în stație erau puțini pasageri, iar șoferii spun că numărul celor care aleg transportul public a scăzut vizibil în ultima perioadă. Potrivit acestora, scumpirea carburanților și, implicit, majorarea tarifelor îi determină pe oameni să își planifice mai atent deplasările, scrie Studio-l.

Locuitorii satelor din raion spun că ajung la Căușeni doar atunci când au o necesitate urgentă. Pentru a economisi bani și timp, aceștia încearcă să rezolve mai multe treburi în cadrul unei singure deplasări, fie că este vorba despre acte, consultații medicale sau cumpărături.

Potrivit directorului Bazei de Transport Auto 36, Petru Rusu, atunci când prețul motorinei depășește cu mai mult de 20 la sută nivelul de referință, sunt aplicate tarife provizorii pentru cursele interraionale. Acestea sunt revizuite săptămânal în funcție de evoluția prețului carburantului.

Astfel, tariful provizoriu a crescut de la 1 leu și 13 bani pe kilometru pentru un pasager, la 1 leu și 16 bani. Diferența pare mică, însă pentru o cursă de aproximativ 80 de kilometri aceasta înseamnă câțiva lei în plus pentru fiecare călătorie.

Transportatorii spun că problema nu se limitează însă doar la prețul biletului. Scumpirea motorinei majorează și costurile transportului de mărfuri, ceea ce se poate reflecta ulterior în prețurile produselor și serviciilor. În aceste condiții, oamenii încearcă să economisească inclusiv la deplasări. Scăderea numărului de pasageri pune presiune și pe transportatori.

Potrivit sursei citate, unele curse raionale au puțini călători, iar veniturile obținute nu sunt suficiente pentru a face activitatea atractivă pentru șoferi. Reprezentanții companiei spun că există angajați care se gândesc să renunțe la această muncă în favoarea unor salarii mai mari peste hotare.

De asemenea, problema este cu atât mai sensibilă pentru localitățile rurale. Transportatorii avertizează că, dacă nu vor mai exista șoferi pentru anumite trasee, unele sate riscă să rămână fără curse regulate.