Începând cu 1 august 2025, cetățenii Republicii Moldova care locuiesc în Regatul Unit vor putea schimba permisul de conducere moldovenesc cu unul britanic, fără a susține examen teoretic sau practic.

Pentru a beneficia de această procedură simplificată, cererea de schimbare a permisului trebuie depusă la Agenția pentru Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor din Regatul Unit (DVLA) în termen de maxim cinci ani de la obținerea statutului de rezident în Regatul Unit. Această regulă se aplică uniform tuturor țărilor desemnate de autoritățile britanice, conform prevederilor specifice legislației conexe.

„Procedura simplificată de preschimbare a permiselor de conducere a devenit posibilă odată cu semnarea unui Memorandum de Înțelegere între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Documentul a fost semnat de Ruslan Bolbocean, ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Unit și Lilian Greenwood, ministru de stat în cadrul Departamentului pentru Transport britanic”, informează Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

Marea Britanie astfel a inclus Republica Moldova în lista țărilor pentru care este recunoscută valabilitatea permiselor naționale de conducere – o listă care cuprinde state membre ale Uniunii Europene și 22 de țări din afara UE.

De asemenea, în baza acordului, și Republica Moldova va recunoaște permisele de conducere britanice, inclusiv pe cele obținute de cetățeni moldoveni în perioada în care au locuit în Regatul Unit.

Semnarea acestui Memorandum marchează un pas concret în sprijinul cetățenilor noștri și reflectă recunoașterea de către Regatul Unit a contribuției pe care moldovenii o aduc societății britanice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Marea Britanie #Moldova #permis de conducere #recunoastere #schimbare

Elvețienii au respins duminică prin vot, după cum se anticipa, o inițiativă promovată de dreapta naționalistă, etichetată drept pro-rusă de adversari, care viza consolidarea neutralității țării, scrie antena3.ro.

Această inițiativă urmărea să înscrie în Constituție o politică de neutralitate consolidată și să excludă orice alianță cu o organizație militară și orice reluare a sancțiunilor economice împotriva unor terțe țări, cu excepția celor decise de ONU.

Propunerea a fost respinsă în mod covârșitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecții inițiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secții de votare.

Deputat socialist: Rămânem neutri, dar putem adera la sancțiunile anti-Rusia

„Rezultatul arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”, a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elvețiană RTS.

Înrădăcinată în istoria Elveției de secole, neutralitatea țării este înscrisă în Constituția Federală încă din 1848. În baza acestei prevederi, națiunea nu se implică în războaiele dintre state.

Totuși, Elveția s-a raliat sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei, în urma invaziei ruse din Ucraina. De asemenea, țara a avut primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024. Aceste aspecte au plasat chestiunea neutralității elvețiene în centrul dezbaterilor politice și mediatice.

Tabăra „neutralității flexibile” a câștigat la vot

Astfel, s-au profilat două tabere. Cei care susțin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederației de a-și adapta politica la circumstanțe. Această logică a determinat Elveția să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.

Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate”, a declarat recent ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis.

„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaționale”, a mai spus el în timpul campaniei.

De cealaltă parte se află organizația suveranistă Pro Suisse, care a lansat inițiativa supusă votului, duminică. Aceasta, alături de Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naționalist de dreapta și cea mai mare forță politică a țării, se pronunță în favoarea unei interpretări mai stricte a neutralității.