Federația Rusă ar fi pregătit din timp situația de criză energetică pe piața europeană, iar acest lucru a fost planificat încă din vară. Din aceste motive, rușii i-ar fi preîntâmpinat pe cei din regiunea transnistreană ca să-și facă rezerve mai mari de cărbune, informează Realitatea.md.

Un rol deosebit în toată această istorie l-a jucat reprezentantul Kremlinului, Dmitri Kozak, care a asigurat guvernarea de la Chișinău de faptul că Federația Rusă ar conlucra cu orice guvernare, obținând anumite garanții pentru cei din regiunea transnistreană. Aceste informații au fost prezentate de către jurnalistul Dumitru Ciorici și fostul vicepreședinte al Parlamentului, Alexandr Slusari, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la postul JurnalTV.

Potrivit lui Dumitru Ciorici, șefii de la Tiraspol au știut că urmează o perioadă energetică complicată și au făcut rezerve mari de cărbune.

„Rușii le-au spus transnistrenilor să se pregătească pentru iarnă. Le-au spus din vară să-și cumpere cărbune. Și transnistrenii și-au cumpărat. Dacă noi încercăm să aducem gaz prin conducta Iași-Ungheni, atunci apare o problem cu regiunea transnistreană. Ei nu vor avea gaz, ei vor îngheța, ce se va întâmpla cu ei? Sunt niște nuanțe tehnico-politice, pe care trebuie să le luăm în considerație”, a declarat jurnalistul.

În același context, ex-vicespeakerul Parlamentului, Alexandr Slusari, susține că întotdeauna negocierile cu Gazprom pe subiectul gazelor au fost eminamente politice.

„Încercările de a vorbi despre relațiile între doi agenți economici – acum eu înțeleg de unde vine această frază – dar să înțelegem: în luna august a venit la Chișinău dl Kozak. Și această criză a fost pregătită din timp. Federația Rusă s-a pregătit pentru această criză, făcând șantaj major la nivel macro pentru toată Europa. Desigur, collateral, dacă tot s-a schimbat puterea, a fost atinsă și R Moldova.

Cuciurganul a știut din vară că va fi această criză. Ei au o rezervă de cărbuni pentru 4 luni minimum. În luna august a venit Kozak și a spus minciuni că totul va fi bine și contractul va fi prelungit și guvernarea noastră, din data de 7 august știind datele problemei, în loc să discute cu România și UE, ei au așteptat – din motiv că Kozak i-ar fi asigurat că totul va fi bine.

Guvernarea de la Chișinău ar fi primit informații privind faptul că regiunea transnistreană cumpără cărbuni în cantități enorme, doar că tovarășul Kozak a spus că lucrează cu orice guvernare și a rugat ca să nu blocheze regiunea transnistreană și totul va fi bine”, a spus Alexandr Slusari.

De asemenea, politicianul mai afirmă că ar fi bine ca la negocieri să fie prezentă prim-ministra Natalia Gavrilița, care ar avea 2 argumente puternice: diversificarea resurselor energetice și dependența regiunii transnistrene de gazul venit în R Moldova.

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.