În Rusia ar putea funcționa două secții de votare la alegerile prezidențiale din Moldova și referendumul pentru aderarea la UE, nu cinci, așa cum se planifica anterior. Precizarea a fost făcută de vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV, funcționarul menționând că asemenea măsură era propusă și anterior de către diplomația de la Chișinău, în baza unui aviz al Serviciului de Informații și Securitate.

Conform declarațiilor lui Postica, Ministerul Afacerilor Externe a făcut referire la situația de securitate, în contextul războiului Rusiei cu Ucraina, și a sugerat că poate oferi siguranță alegătorilor și angajaților electorali doar la sediul misiunii diplomatice de la Moscova. Membrii CEC, însă, au insistat pe deschiderea a câte o secție la Surgut, Iaroslavl și Sankt-Petersburg, îndepărtate de capitala rusă.

„Noi ma primit un aviz de la MAE, bazat pe un aviz al SIS, în care se menționează că ei nu pot asigura securitatea funcționarilor electorali și alegătorilor în mai multe regiuni din Federația Rusă, decât în locația misiunii diplomatice, și au propus deschiderea doar a două secții de votare la Moscova. (…) Noi am analizat detaliat și, în comun cu membrii CEC am decis că totuși e cazul să deschidem cel puțin cinci secții, inclusiv în Surgut, Iaroslavl și Sankt-Petersburg”, a relatat oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ulterior, însă, reprezentanții CEC au fost informați de către Consiliul Electoral de Circumscripție că se au fost făcute funcționale doar două birouri electorale.

„Partea proastă este că recent am fost informați despre decizia colegilor Consiliului Electoral de Circumscripție pentru secțiile de votare de peste hotare, că totuși se insistă pe deschiderea a două secții de votare în Federația Rusă și au fost făcute funcționale doar două birouri electorale ale secțiilor de votare”, a conchis Postica.

Precizăm că, numărul secțiilor de votare în Rusia a devenit motiv de manipulare pentru oficialii de la Moscova și politicienii pro-ruși de la Chișinău. Bunăoară, Maria Zaharova a distorsionat informațiile privind numărul înregistrărilor prealabile și susținea că în Italia se deschid mai multe secții decât în Federația Rusă, deși acolo sunt mai puțini moldoveni care și-au exprimat intenția de a participa la scrutin.

PSRM duce la Curtea de Apel narativele manipulatorii ale Mariei Zaharova. Cer mai multe secții de votare în Rusia

#alegeri #CEC #Pavel Postica #Rusia #secții de votare

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.