Agenția Națională pentru Sănătate Publică are în stoc, la moment, peste 760 de mii de doze de vaccin anti-Covid-19. Acest stoc este suficient pentru ca populația Republicii Moldova să se vaccineze cu doza I, II și booster, spune directorul ANSP, Nicolae Jelamschi.

În cadrul unei conferințe de presă, care a avut loc astăzi, 23 decembrie, directorul ANSP a menționat că în prezent, în stoc nu există doze de vaccin care ar putea expira până la finele acestui an. Jelamschi a spus că un lot de 200 de mii de doze de vaccinuri Moderna ar urma să expire în luna martie anul 2022.

Directorul ANSP, Nicolae Jelamschi a mai anunțat că evaluarea ministerului Sănătății privind raportul Curții de Conturi privind vaccinurile expirate a luat sfârșit. Rezultatele acestui raport urmează să fie prezintate în câteva zile a spus Jelamschi.

„Minsterul Sănătății a consituit o comisie, care face la moment evaluarea în teritorii. Atât la Centrele de Sănătate Publică Teritoriale, cât și la Centrele de Sănătate, punctele de vaciincare. Comisia a acumulat datele, acum analizează. Va veni cu o informație suplimentară mai târziu ministerul Sănătății privitor la activitatea acestei comisii. Până la moment, Curtea de Conturi încă nu a publicat varianta finală a acestui raport. După analiza și rezultatele acestei comisii se va întruni probabil Curtea și va veni cu decizia sau raportul final”, spune Jelamschi.

Amintim că ministerul Sănătății a venit cu precizări privind raportul prezentat de Curtea de Conturi în care se referă la administrarea dozelor de vaccin împotriva Covid-19 expirate. În acest sens a fost instituită o comisie de anchetă, care se va deplasa și va supune verificării corectitudinea administrării vaccinurilor în instituțiile medico-sanitare și centrele de vaccinare din țară.

Potrivit raportului, peste 7.000 de doze de vaccin cu termenul expirat au fost administrate cetățenilor Republicii Moldova, iar peste 11.000 de doze, costul cărora este de circa 1,5 milioane de lei, au dispărut.

Ministerul Sănătății dezminte constatările Curții de Conturi privind numărul de doze de vaccin cu termenul expirat administrate cetățenilor țării, dar și numărul dozelor, costul cărora este de circa 1,5 milioane de lei, care ar fi dispărut fără urmă.

#Agentia Nationala pentru Sanatate Publica #doze de vaccin #Nicolae Jelamschi #Republicii Moldova

Topirea accelerată a ghețarilor din Himalaya crește riscul unor dezastre precum cel produs recent la granița dintre Nepal și Tibet, unde inundațiile și fluxurile de resturi au provocat sute de victime. Specialiștii avertizează că încălzirea regiunii destabilizează atât ghețarii, cât și terenurile pe care aceștia se află.

Potrivit explicațiilor oferite de Jonathan Bamber, profesor de glaciologie la Universitatea din Bristol, cauza dezastrului ar putea fi legată de desprinderea unei mase uriașe de gheață dintr-un ghețar. Blocul s-ar fi prăbușit pe o distanță de peste 1.000 de metri, antrenând în vale cantități enorme de gheață, rocă și apă.

Regiunea Himalaya extinsă, cunoscută și drept „al treilea pol”, adăpostește cea mai mare concentrație de gheață glaciară din lume în afara zonelor polare. O mare parte dintre ghețari se află de-a lungul arcului Himalayei, la granița dintre Nepal și China.

Zona este deosebit de vulnerabilă din cauza reliefului abrupt. Pe lângă avalanșe, aici sunt frecvente căderile de pietre, alunecările de teren și inundațiile provocate de ruperea lacurilor glaciare.

Ghețarii se topesc mai repede

Potrivit specialistului citat, încălzirea globală accelerează pierderea gheții. De la începutul revoluției industriale, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1,4 grade Celsius, însă unele regiuni s-au încălzit mult mai rapid decât media.

Himalaya se numără printre aceste regiuni, iar ritmul de topire a ghețarilor a crescut semnificativ în ultimele decenii.

Datele analizate pentru perioada 1976–2024 arată că, în Himalaya și Munții Înalți din Asia, rata pierderii de gheață în cel mai recent deceniu este cu aproximativ 25% mai mare decât media pe termen lung.

Ghețarii instabili pot deveni capcane mortale

Topirea gheții nu înseamnă doar creșterea cantității de apă din râuri. Pe măsură ce permafrostul se dezgheață, rocile, gheața și solul de pe versanții abrupți devin instabile.

Un risc important îl reprezintă seracurile, blocuri mari de gheață care se formează atunci când ghețarii trec peste terenuri abrupte și se fracturează. Aceste formațiuni sunt instabile și se pot desprinde brusc.

În cazul unui bloc de aproximativ 600 de metri lățime și 50 de metri grosime, masa de gheață care se prăbușește poate ajunge la aproximativ 500.000 de tone.

Un alt pericol îl reprezintă lacurile formate în apropierea ghețarilor și barate de gheață sau de morene. Dacă aceste baraje naturale cedează, cantități uriașe de apă pot fi eliberate brusc și pot provoca viituri devastatoare în aval.

Specialiștii atrag atenția că aceste fenomene sunt legate de un sistem climatic aflat într-o schimbare rapidă. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea comunităților din regiunile vulnerabile sunt considerate esențiale pentru diminuarea riscurilor.

Potrivit profesorului Jonathan Bamber, lumea dispune deja de tehnologii și cunoștințe pentru a limita efectele crizei climatice, însă principala problemă rămâne lipsa unei acțiuni politice suficient de rapide și ferme.