În lunile dinaintea invaziei rusești în Ucraina, șeful CIA, William Burns, ar fi întreprins două misiuni top secret: în prima l-ar fi avertizat pe Vladimir Putin că, dacă ar fi atacat Ucraina, Occidentul ar fi răspuns cu sancțiuni dure, susține „Wall Street Journal”, într-un reportaj care reconstituie etapele crizei și care aprinde lumina reflectoarelor asupra figurii lui William Burns.

În cea de-a doua misiune, i-ar fi dezvăluit lui Volodimir Zelenski planurile Kremlinului, furnizând informații esențiale pentru a evita atacul pe aeroportul capitalei Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Născut în 1956 într-o bază militară din Fort Bragg în Carolina de Nord, în ianuarie 2021 a fost numit director al CIA de Joe Biden. Burns fusese anterior ambasador al SUA la Moscova și subsecretar și secretar de stat adjunct în Administrația Obama, timp în care a fost printre negociatorii acordului nuclear, alături de actualul consilier pentru securitate națională, Jake Sullivan, potrivit hotnews.ro

Potrivit „Wall Street Journal”, rolul său ar fi fost crucial în criza ucraineană în cel puțin două episoade: primul la începutul lunii noiembrie anul trecut, când l-a sunat pe Vladimir Putin, grație unei linii criptate, pentru a-i cere să nu continue cu planul său de a invada Ucraina, iar Putin ar fi răspuns că nu vrea să ajungă la Kiev, dar a subliniat, de asemenea, că Ucraina nu este o țară reală, ci numai o decizie politică a lui Lenin.

Al doilea episod în ianuarie, când i-a dezvăluit lui Zelenski planul Moscovei de a intra în posesia aeroportului Hostomel la nord de capitală pentru a-l încercui, debarcând parașutiștii pentru a lua Kievul și „a decapita” Guvernul. În plus, s-ar părea că Rusia spera să primească ajutor din partea unor părți ale armatei ucrainene, ceea ce nu s-a întâmplat.

Din reconstituiri ar mai reieși că, în primele zile ale conflictului, Statele Unite ar fi oferit o cale de a fugi președintelui Zelenski care, însă, ar fi ales să rămână.

Pe 26 februarie, Zelenski a spus Washingtonului:

„Bătălia este aici. Am nevoie de muniție, nu de o cale de scăpare”.

#arme #CIA #planuri de atac #Putin

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.