În lunile dinaintea invaziei rusești în Ucraina, șeful CIA, William Burns, ar fi întreprins două misiuni top secret: în prima l-ar fi avertizat pe Vladimir Putin că, dacă ar fi atacat Ucraina, Occidentul ar fi răspuns cu sancțiuni dure, susține „Wall Street Journal”, într-un reportaj care reconstituie etapele crizei și care aprinde lumina reflectoarelor asupra figurii lui William Burns.

În cea de-a doua misiune, i-ar fi dezvăluit lui Volodimir Zelenski planurile Kremlinului, furnizând informații esențiale pentru a evita atacul pe aeroportul capitalei Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Născut în 1956 într-o bază militară din Fort Bragg în Carolina de Nord, în ianuarie 2021 a fost numit director al CIA de Joe Biden. Burns fusese anterior ambasador al SUA la Moscova și subsecretar și secretar de stat adjunct în Administrația Obama, timp în care a fost printre negociatorii acordului nuclear, alături de actualul consilier pentru securitate națională, Jake Sullivan, potrivit hotnews.ro

Potrivit „Wall Street Journal”, rolul său ar fi fost crucial în criza ucraineană în cel puțin două episoade: primul la începutul lunii noiembrie anul trecut, când l-a sunat pe Vladimir Putin, grație unei linii criptate, pentru a-i cere să nu continue cu planul său de a invada Ucraina, iar Putin ar fi răspuns că nu vrea să ajungă la Kiev, dar a subliniat, de asemenea, că Ucraina nu este o țară reală, ci numai o decizie politică a lui Lenin.

Al doilea episod în ianuarie, când i-a dezvăluit lui Zelenski planul Moscovei de a intra în posesia aeroportului Hostomel la nord de capitală pentru a-l încercui, debarcând parașutiștii pentru a lua Kievul și „a decapita” Guvernul. În plus, s-ar părea că Rusia spera să primească ajutor din partea unor părți ale armatei ucrainene, ceea ce nu s-a întâmplat.

Din reconstituiri ar mai reieși că, în primele zile ale conflictului, Statele Unite ar fi oferit o cale de a fugi președintelui Zelenski care, însă, ar fi ales să rămână.

Pe 26 februarie, Zelenski a spus Washingtonului:

„Bătălia este aici. Am nevoie de muniție, nu de o cale de scăpare”.

#arme #CIA #planuri de atac #Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.