Directorul FBI, Christopher Wray, susține că „cel mai probabil” pandemia a fost rezultatul unui accident de laborator din China.

Șeful FBI, Christopher Wray, a declarat că instituția pe care o conduce crede că „cel mai probabil” COVID-19 provine dintr-un „laborator controlat de guvernul chinez”, scrie antena3.ro.

FBI a apreciat de ceva timp că originea pandemiei este cel mai probabil un incident de laborator”, a declarat Wray.

Aceasta este prima confirmare publică a aprecierii clasificate a FBI cu privire la modul în care a apărut virusul.

Wray a mai spus că autoritățile din China „au făcut tot posibilul pentru a zădărnici și obstrucționa” eforturile de identificare a sursei pandemiei globale.

China a negat existența unei scurgeri în laboratorul din Wuhan, calificând acuzația drept defăimătoare.

Comentariile lui Wray vin la o zi după ce ambasadorul SUA în China a cerut ca țara să fie „mai cinstită” cu privire la originile COVID, potrivit The Guardian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele studii sugerează că virusul a făcut saltul de la animale la oameni în Wuhan, China, posibil la piața de fructe de mare și animale sălbatice din oraș.

Piața se află la 40 de minute de mers cu mașina de Institutul de Virologie din Wuhan, care a efectuat cercetări asupra corona virusurilor.

Alte agenții guvernamentale americane au tras concluzii diferite de cele ale FBI.

Presa americană a relatat duminică că departamentul de energie al SUA a evaluat cu „încredere scăzută” informația potrivit căreia COVID s-a scurs dintr-un laborator.

Luni, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că președintele american Joe Biden susține „eforturile întregului guvern” pentru a descoperi cum a început COVID.

În perioada pandemiei, ipoteza scurgerii din laborator a fost respinsă de majoritatea specialiștilor și instituțiilor fiind considerată o teorie a conspirației. O investigație a Organizației Mondiale a Sănătății a calificat teoria drept „extrem de improbabilă”, dar, după critici virulente, directorul general al agenției a cerut o nouă anchetă, spunând că „toate ipotezele rămân deschise și necesită studii suplimentare”.

COVID-19 a apărut la sfârșitul anului 2019 și a provocat moartea a milioane de persoane.

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.