O parte dintre deputații Adunării Populare a Găgăuziei, prim-adjunctul bașcanului, Ilia Uzun, precum și activiști politici și civici s-au întrunit pentru a discuta un document de compromis, pe care Comratul intenționează să-l transmită Comisiei Electorale Centrale și Parlamentului. Este vorba despre un mecanism temporar pentru desfășurarea alegerilor în regiune, convenit după discuțiile cu Chișinăul, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Principala dispută a fost provocată de un punct al documentului pregătit de Adunarea Populară, potrivit căruia alegerile în regiune ar urma să se desfășoare conform legislației Găgăuziei doar în măsura în care aceasta nu contravine legislației naționale. De asemenea, APG a decis să accepte propunerea Chișinăului privind recunoașterea echivalenței denumirilor organelor electorale – Comisia Electorală Centrală în legislația găgăuză și Consiliul Electoral Central în legislația națională.

O parte dintre participanții la întâlnire au văzut în aceste prevederi o amenințare de limitare treptată a competențelor autonomiei. Activistul politic Mihail Vlah, organizatorul întâlnirii, i-a îndemnat pe deputați să nu accepte concesii. El a declarat că autoritățile Republicii Moldova ar urmări slăbirea autonomiei prin intermediul politicienilor găgăuzi.

Prim-adjunctul bașcanului, Ilia Uzun, a declarat că autoritățile de la Chișinău ar încerca să-și subordoneze viitorul proces electoral prin mecanisme de verificare a candidaților și prin influență asupra formării organelor electorale.

Totuși, o parte dintre deputați s-a pronunțat pentru compromis. Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a recunoscut că Găgăuzia nu are suficient sprijin extern pentru o confruntare deschisă cu Chișinăul. Potrivit lui, partenerii internaționali ai regiunii, inclusiv Turcia, recomandă Comratului să ajungă la o înțelegere cu autoritățile centrale.

Actuala criză este legată și de deciziile adoptate anterior de autoritățile din Găgăuzia. La sfârșitul anului 2023, Adunarea Populară, la inițiativa președintelui de atunci Dmitri Constantinov, a dizolvat Comisia Electorală Centrală permanentă a autonomiei, invocând necesitatea economisirii resurselor bugetare. Ulterior, statutul noului organ electoral a generat dispute judiciare și politice, care au blocat, de facto, organizarea alegerilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adunarea Populară #Gagauzia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.