O parte dintre deputații Adunării Populare a Găgăuziei, prim-adjunctul bașcanului, Ilia Uzun, precum și activiști politici și civici s-au întrunit pentru a discuta un document de compromis, pe care Comratul intenționează să-l transmită Comisiei Electorale Centrale și Parlamentului. Este vorba despre un mecanism temporar pentru desfășurarea alegerilor în regiune, convenit după discuțiile cu Chișinăul, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Principala dispută a fost provocată de un punct al documentului pregătit de Adunarea Populară, potrivit căruia alegerile în regiune ar urma să se desfășoare conform legislației Găgăuziei doar în măsura în care aceasta nu contravine legislației naționale. De asemenea, APG a decis să accepte propunerea Chișinăului privind recunoașterea echivalenței denumirilor organelor electorale – Comisia Electorală Centrală în legislația găgăuză și Consiliul Electoral Central în legislația națională.

O parte dintre participanții la întâlnire au văzut în aceste prevederi o amenințare de limitare treptată a competențelor autonomiei. Activistul politic Mihail Vlah, organizatorul întâlnirii, i-a îndemnat pe deputați să nu accepte concesii. El a declarat că autoritățile Republicii Moldova ar urmări slăbirea autonomiei prin intermediul politicienilor găgăuzi.

Prim-adjunctul bașcanului, Ilia Uzun, a declarat că autoritățile de la Chișinău ar încerca să-și subordoneze viitorul proces electoral prin mecanisme de verificare a candidaților și prin influență asupra formării organelor electorale.

Totuși, o parte dintre deputați s-a pronunțat pentru compromis. Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a recunoscut că Găgăuzia nu are suficient sprijin extern pentru o confruntare deschisă cu Chișinăul. Potrivit lui, partenerii internaționali ai regiunii, inclusiv Turcia, recomandă Comratului să ajungă la o înțelegere cu autoritățile centrale.

Actuala criză este legată și de deciziile adoptate anterior de autoritățile din Găgăuzia. La sfârșitul anului 2023, Adunarea Populară, la inițiativa președintelui de atunci Dmitri Constantinov, a dizolvat Comisia Electorală Centrală permanentă a autonomiei, invocând necesitatea economisirii resurselor bugetare. Ulterior, statutul noului organ electoral a generat dispute judiciare și politice, care au blocat, de facto, organizarea alegerilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Adunarea Populară #Gagauzia

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, avertizează că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 6% din PIB, finanțat în mare parte prin împrumuturi pe termen scurt, potrivit Bani.md. Năsui a mai adăugat că statul trebuie să reducă urgent cheltuielile, chiar dacă o asemenea decizie ar provoca nemulțumiri și ar avea un cost politic ridicat.

„Avem 6% deficit. E absolut imens, e colosal. Majoritatea este finanțată pe termen scurt. Nu cred că realizăm ce înseamnă asta. Trebuie să tăiem deficitul”, a declarat Năsui în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Oficialul a explicat că deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile colectate, iar această diferență este acoperită prin împrumuturi care vor trebui rambursate tot din banii contribuabililor.

„Partea de venituri vine din taxe, vine din banii dumneavoastră. Dar diferența de unde vine? De fapt, tot din banii noștri, dar din viitor. Vine din datorie. Statul zice: nu am bani, mă împrumut, lasă că vă dau eu banii mai târziu. Dar banii mai târziu de unde îi dă statul? Tot de la dumneavoastră”, a explicat Claudiu Năsui.

Potrivit ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, există două soluții principale pentru reducerea deficitului: majorarea taxelor sau diminuarea cheltuielilor publice. Ministrul respinge prima variantă, argumentând că o presiune fiscală suplimentară ar afecta mediul de afaceri și ar încuraja economia informală.

„Fie crești taxele, chinui mai mult antreprenorii, descurajezi mai mult munca la alb, descurajezi mai mult antreprenoriatul, încurajezi sectorul informal. Și aici, între cele două opțiuni, opțiunea mea e clară”, a punctat ministrul.

Năsui recunoaște însă că reducerea cheltuielilor bugetare este mult mai dificilă din punct de vedere politic, deoarece fiecare categorie care beneficiază de finanțare publică va încerca să își apere alocările.

„E mult mai greu politic să scazi cheltuieli. Pentru că cineva care primește acei bani țipă, zice: de ce tai de la mine? Dar eu îi merit, dar eu am nevoie de ei. Pentru că problema fundamentală în economie este că nevoile sunt infinite, dar resursele sunt finite”, a explicat el.

Ministrul insistă că autoritățile nu trebuie să transfere povara ajustării bugetare asupra contribuabililor, ci să înceapă prin reducerea cheltuielilor statului, potrivit sursei citate.

„Dacă vrem să facem bine țării acesteia, trebuie să tăiem cheltuieli. Trebuie să reducem din cheltuielile statului, chiar dacă e politic foarte greu. Politic foarte ușor e să crești taxele, pentru că atunci iei de la cetățeni. Dar asta nu e bine să se întâmple”, a conchis Năsui.

Declarațiile ministrului vin în contextul în care Guvernul condus de Vasile Tofan și-a propus reducerea deficitului bugetar de la aproximativ 6% din PIB în 2026 la sub 5% în anul 2027.