Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Vlad Kulminski, negociatorul principal din partea Chișinăului în reglementarea conflictului transnistrean, a avut o întrevedere vineri, 3 septembrie curent, cu reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului, așa-zisul ministru de Externe, Vitali Ignatiev. Au discutat la Bender, în incinta sediului Misiunii OSCE în Republica Moldova despre problema șoferilor cu vehicule cu numere de înmatriculare transnistrene și accesul acestora în Ucraina.

Biroul politici Reintegrare a publicat un comunicat de presă prin care a anunțat despre această întrevedere. Potrivit acestuia, s-a vorbit despre potențiale mecanisme practice de eficientizare a activității punctelor de înmatriculare din or. Tiraspol și or. Rîbnița și de sporire a numărului de beneficiari ai acestui serviciu public oferit de autoritățile Republicii Moldova.

„De asemenea, s-a agreat ca în timpul apropiat să fie relansată activitatea grupurilor de lucru sectoriale, în special a experților în domeniul transportului auto în vederea determinării soluțiilor tehnice la problemele care apar în proces. La fel, au fost abordate și alte subiecte importante, precum aprovizionarea cu loturi de vaccin împotriva Covid-19 a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, asigurarea bunei funcționări a școlilor cu predare în grafie latină, eliminarea impedimentelor în calea liberei circulații ș.a”, mai scrie în comunicat.

Și pe site-ul așa-zisului Minister de Externe al Transnistriei a apărut un comunicat de presă. Acolo se menționează că „vorbitorii au căzut de acord privind necesitatea desfășurării în timpul cel mai apropiat a unei ședințe de lucru cu experți în domeniul transportului și cu participarea reprezentanților politici ai ambelor părți cu scopul de a ajunge la o decizie asupra problemei întru mișcorarea costului negativ creat de acțiunile Ucrainei”.

„Subiectul principal al discuției a fost un set de probleme actuale legate de restricționarea accesului vehiculelor pridnestroviene la traficul internațional și, în special, pe teritoriul Ucrainei. În acest context, a fost luat în considerare întregul set de probleme reflectat în protocolul din 7 octombrie 2020, compilat de Misiunea OSCE, precum și problema blocării transportatorilor de marfă-pasageri din Transnistria care nu sunt luați în considerare de mecanismul din 2018”, mai scrie în comunicatul transnistrenilor.

Următoarea întrevedere a reprezentanților politici va fi convenită în regim de lucru.

#Transnistria #Vitali Ignatiev #Vladislav Kulminski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.