Șefa statului a găzduit marți, 25 martie, la Președinție, delegația Adunării Parlamentare a NATO, aflată într-o vizită de lucru în Republica Moldova în perioada 24-25 martie. În cadrul întrevederii, Președinta Sandu a reafirmat angajamentul Republicii Moldova pentru securitatea și pacea regională, subliniind importanța dialogului și cooperării internaționale pentru consolidarea siguranței cetățenilor, sporirea capacităților de apărare și întărirea rezilienței societății, potrivit unui comunicat al instituției prezidențiale.

„Discuțiile au vizat și subiecte privind provocările regionale și riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Președinta Sandu a atras atenția asupra interferențelor externe care vizează destabilizarea proceselor democratice și afectarea stabilității interne a Republicii Moldova. Totodată, șefa statului a subliniat importanța obținerii unei păci juste și durabile în Ucraina, ca element esențial pentru securitatea și stabilitatea regiunii și întregii Europe”, se menționează în același comunicat.

În cei peste 30 de ani de Parteneriat pentru Pace între Republica Moldova și NATO, țara noastră a beneficiat de sprijin prin intermediul mai multor programe ce au vizat distrugerea pesticidelor, distrugerea minelor antipersonal și a surplusului de muniție, sporirea siguranței cibernetice, modernizarea capacităților de apărare. Asemenea altor state neutre și nealiate, printre care Austria, Elveția sau Irlanda, Moldova colaborează cu NATO pentru ca să-și protejeze cetățenii, infrastructura și să-și consolideze sectorul public prin programe de formare profesională.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#delegatie #discuții #Președinție

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.