Direcțiile, secțiile și departamentele raionale și municipale de învățământ vor fi înlocuite cu Agenții Teritoriale pentru Educație (ATE). Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege „Restart în educație”, iar transferul școlilor către noile structuri este planificat să înceapă de la 1 ianuarie 2027.

Agențiile vor fi subordonate Ministerului Educației și Cercetării și vor administra școlile din teritoriu. Acestea vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special.

Printre responsabilitățile ATE se numără selectarea și evaluarea directorilor de școli, monitorizarea calității educației, gestionarea infrastructurii și a transportului școlar, dar și aplicarea măsurilor privind incluziunea, siguranța în instituții și digitalizarea proceselor administrative.

Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților publice locale.

Noile agenții vor fi conduse de directori aleși prin concurs și numiți pentru un mandat de cinci ani. Aceeași persoană va putea ocupa funcția pentru cel mult două mandate, consecutive sau nu. Angajații actualelor direcții raionale și municipale de învățământ vor putea fi transferați pe posturile vacante din cadrul ATE.

Pentru Găgăuzia a fost acceptată o prevedere separată. Directorul Agenției Teritoriale pentru Educație din regiune va fi numit prin hotărârea Adunării Populare.

Odată cu reforma se va schimba și modul în care sunt finanțate școlile. După transferul către ATE, instituțiile vor primi direct bani din bugetul de stat, în funcție de numărul de elevi și costul standard per elev. În prezent, finanțarea se face prin bugetele locale.

Bugetele școlilor și rapoartele privind cheltuielile urmează să fie publicate online, astfel încât părinții și comunitățile să poată vedea cum sunt cheltuiți banii publici.

ATE vor asigura în continuare finanțarea grupelor cu program prelungit și a claselor cu profil artistic sau sportiv din școlile primare și gimnaziale care au avut astfel de programe în anul de studii 2025–2026.

Reforma mai prevede modificări privind interimatul funcțiilor de director și director adjunct, admiterea la studii superioare și funcționarea Centrului Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație (CTICE).

Transferul școlilor către noile agenții și aplicarea noului mecanism de finanțare sunt planificate pentru 1 ianuarie 2027. Pentru instituțiile din municipiile Chișinău și Bălți, precum și pentru cele din Găgăuzia, schimbarea a fost amânată până la 1 ianuarie 2028, pentru a permite o trecere treptată la noul sistem.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Agenții Teritoriale pentru Educație #educație #reforma #scoli

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.