Direcțiile, secțiile și departamentele raionale și municipale de învățământ vor fi înlocuite cu Agenții Teritoriale pentru Educație (ATE). Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege „Restart în educație”, iar transferul școlilor către noile structuri este planificat să înceapă de la 1 ianuarie 2027.

Agențiile vor fi subordonate Ministerului Educației și Cercetării și vor administra școlile din teritoriu. Acestea vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special.

Printre responsabilitățile ATE se numără selectarea și evaluarea directorilor de școli, monitorizarea calității educației, gestionarea infrastructurii și a transportului școlar, dar și aplicarea măsurilor privind incluziunea, siguranța în instituții și digitalizarea proceselor administrative.

Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților publice locale.

Noile agenții vor fi conduse de directori aleși prin concurs și numiți pentru un mandat de cinci ani. Aceeași persoană va putea ocupa funcția pentru cel mult două mandate, consecutive sau nu. Angajații actualelor direcții raionale și municipale de învățământ vor putea fi transferați pe posturile vacante din cadrul ATE.

Pentru Găgăuzia a fost acceptată o prevedere separată. Directorul Agenției Teritoriale pentru Educație din regiune va fi numit prin hotărârea Adunării Populare.

Odată cu reforma se va schimba și modul în care sunt finanțate școlile. După transferul către ATE, instituțiile vor primi direct bani din bugetul de stat, în funcție de numărul de elevi și costul standard per elev. În prezent, finanțarea se face prin bugetele locale.

Bugetele școlilor și rapoartele privind cheltuielile urmează să fie publicate online, astfel încât părinții și comunitățile să poată vedea cum sunt cheltuiți banii publici.

ATE vor asigura în continuare finanțarea grupelor cu program prelungit și a claselor cu profil artistic sau sportiv din școlile primare și gimnaziale care au avut astfel de programe în anul de studii 2025–2026.

Reforma mai prevede modificări privind interimatul funcțiilor de director și director adjunct, admiterea la studii superioare și funcționarea Centrului Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație (CTICE).

Transferul școlilor către noile agenții și aplicarea noului mecanism de finanțare sunt planificate pentru 1 ianuarie 2027. Pentru instituțiile din municipiile Chișinău și Bălți, precum și pentru cele din Găgăuzia, schimbarea a fost amânată până la 1 ianuarie 2028, pentru a permite o trecere treptată la noul sistem.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Agenții Teritoriale pentru Educație #educație #reforma #scoli

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.