Măsuri disperate pentru gestionarea crizei prin care trece Coreea de Nord: de la printarea de cupoane pentru înlocuirea banilor numerar până la creșterea lebedelor negre pentru a fi mâncate. Statul comunist este forțat să inoveze pentru a face față problemelor economice și lipsurilor alimentare, în contextul în care frontierele sunt în continuare închise ca măsură anti-pandemie, conform unor relatări citate de Reuters.

La sfârșitul perioadei de recoltă, observatorii internaționali spun că situația economică și alimentară a Coreei de Nord este periculoasă și sunt semne că statul mărește schimbul de mărfuri și primește transporturi mai mari de ajutor umanitar prin China.

Agenția de informații a Coreei de Sud a declarat, joi, în cadrul unei audieri parlamentare cu ușile închise, că liderul nord-coreean Kim Jong Un a emis ordine pentru securizarea fiecărui grăunte de orez și mobilizarea tuturor forțelor pentru agricultură, potrivit parlamentarilor participanți la informare.

Însă, agenția de spionaj a evaluat că această recoltă ar putea fi mai bună decât cea de anul trecut datorită vremii însorite, și a spus că statul nord coreean face pași pentru a-și redeschide granițele cu China și Rusia în următoarele luni, au spus legiuitorii către reporteri.

Coreea de Nord a suferit de multă vreme din cauza insecurității alimentare, observatorii spunând că managementul defectuos al economiei este exacerbat de sancțiunile internaționale privind armele sale nucleare, de dezastrele naturale iar acum de pandemia de Covid-19, care a dus la o închidere a granițelor fără precedent.

Kim Jong Un a recunoscut situația alimentară „tensionată” și și-a cerut scuze pentru sacrificiile pe care cetățenii au trebuit să le facă pentru a preveni un val de infectări cu coronavirus.

Însă el a mai spus că economia s-a îmbunătățit în acest an, iar Coreea de Nord neagă un raport al ONU de luna aceasta care spune că mii dintre cei mai vulnerabili cetățeni riscă înfometarea.

Coreea de Nord nu a raportat oficial niciun caz de coronavirus. Agențiile ONU spun că statul asiatic a început recent să permită livrarea ajutoarelor iar cifrele publicate de China arată o creștere ușoară a comerțului.

Cupoane de bani în locul bancnotelor

Potrivit diferitelor publicații media ce citează surse neidentificate din Coreea de Nord, banca centrală a imprimat cupoane de bani în valoare de aproape 1 dolar din cauza unei penurii de bancnote de woni nord-coreeni.

Rimjin-gang, un site japonez operat de dezertori nord-coreeni, a relatat că cupoanele au fost în circulație chiar din august, parțial din cauză că hârtia și cerneala folosită pentru moneda oficială nu mai venea din China.

O penurie de bancnote ar fi putut de asemenea să fie exacerbată de o interdicție a valutei, în special asupra dolarilor americani și renmibi chinezești care înainte au fost folosiți la nivel larg, spune publicația NK News din Seul, care a notat că a coroborat relatările.

Reuters nu a putut confirma folosirea cupoanelor.

„Carnea de lebădă neagră este delicioasă și are valoare medicinală”

În această săptămână, media de stat nord-coreeană a promovat consumul de carne de lebădă neagră, care este considerată o sursă valoroasă de mâncare, și a spus că noua metodă de creștere a animalului la nivel industrial ar ajuta la îmbunătățirea calității vieții oamenilor.

„Carnea de lebădă neagră este delicioasă și are valoare medicinală”, nota, luni, ziarul Rodong Sinmun al partidului de la putere.

Cercetările privind creșterea păsărilor cu rol ornamental în producția de mâncare au început în prima parte a lui 2019, iar autoritățile au transmis școlilor, fabricilor și afacerilor să crească mâncare, printre care pește și alte animale, pentru a spori autosuficiența, relatează NK News.

„Soluția este menită să se adreseze atât eșecului agriculturii la scară largă de a oferi stocuri adecvate de mâncare pentru întreg statul și restricțiilor recente anti-Covid impuse de guvern, care au blocat în mare parte mâncarea și alte importuri de la începutul anului 2020”, scrie Colin Zwirko, corespondent NK News.

#bani #Coreea de Nord #foamete

Cheltuielile pentru întreținerea aparatelor Președinției, Guvernului și Parlamentului vor reprezenta mai puțin de 2% din bugetul total al reformei salarizării în sectorul bugetar. Declarația a fost făcută de ministra Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Rezomat” de la Realitatea TV, unde a comentat proiectul noii legi a salarizării, pregătit de autorități.

Potrivit ministrei, salariul de bază al deputaților va crește de peste două ori, de la 20.800 de lei în prezent, până la aproximativ 45.000 de lei brut pe lună (înainte de impozitare).

„Vreau să vă asigur că cheltuielile pentru tot ce ține de aparatul Președinției, Guvernului și Parlamentului constituie mai puțin de 2% din costul total al legii salarizării”, a declarat Belous.

Ministra a explicat că, odată cu majorarea salariului de bază, va fi revizuit și sistemul de plăți suplimentare pentru deputați. Până acum, pe lângă salariul de bază de aproximativ 20.000 de lei, parlamentarii beneficiau de diverse prime și compensații neimpozabile. Reforma prevede includerea celei mai mari părți a veniturilor în salariul oficial, transparent, concomitent cu reducerea sau eliminarea unor plăți suplimentare.

Majorări importante sunt prevăzute și pentru alte funcții de conducere în stat. Salariul președintei Republicii Moldova ar urma să crească de la 22.300 la 55.000 de lei lunar. Victoria Belous consideră că această majorare este justificată, întrucât leafa șefei statului nu a mai fost modificată din 2020, iar funcția presupune un nivel maxim de responsabilitate. Creșteri similare sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului.

Noua reformă a salarizării în sectorul bugetar ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. În prezent, Guvernul așteaptă avizul Comisiei Europene, iar proiectul ar urma să fie aprobat în luna noiembrie.

Costul total al reformei va depăși 4,6 miliarde de lei. Potrivit autorităților, cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către angajații cu salarii mici din sectorul public.

Peste 57% din bugetul reformei va fi alocat domeniului educației, inclusiv personalului tehnic și auxiliar. De asemenea, aproximativ 50.000 de angajați din sectorul public, printre care bone, bucătari și asistenți sociali, vor beneficia de majorări salariale. În prezent, aceștia primesc salarii apropiate de minimul pe țară, de 6.300 de lei, iar veniturile lor lunare ar urma să crească, în medie, cu 20–22%, ceea ce înseamnă între 2.000 și 2.600 de lei în plus.

Victoria Belous a mai declarat anterior că salariul său actual este de aproximativ 42.000 de lei net (52.000 de lei brut) și a precizat că funcția de ministru al Finanțelor nu este vizată de majorări prin noua reformă.