Măsuri disperate pentru gestionarea crizei prin care trece Coreea de Nord: de la printarea de cupoane pentru înlocuirea banilor numerar până la creșterea lebedelor negre pentru a fi mâncate. Statul comunist este forțat să inoveze pentru a face față problemelor economice și lipsurilor alimentare, în contextul în care frontierele sunt în continuare închise ca măsură anti-pandemie, conform unor relatări citate de Reuters.

La sfârșitul perioadei de recoltă, observatorii internaționali spun că situația economică și alimentară a Coreei de Nord este periculoasă și sunt semne că statul mărește schimbul de mărfuri și primește transporturi mai mari de ajutor umanitar prin China.

Agenția de informații a Coreei de Sud a declarat, joi, în cadrul unei audieri parlamentare cu ușile închise, că liderul nord-coreean Kim Jong Un a emis ordine pentru securizarea fiecărui grăunte de orez și mobilizarea tuturor forțelor pentru agricultură, potrivit parlamentarilor participanți la informare.

Însă, agenția de spionaj a evaluat că această recoltă ar putea fi mai bună decât cea de anul trecut datorită vremii însorite, și a spus că statul nord coreean face pași pentru a-și redeschide granițele cu China și Rusia în următoarele luni, au spus legiuitorii către reporteri.

Coreea de Nord a suferit de multă vreme din cauza insecurității alimentare, observatorii spunând că managementul defectuos al economiei este exacerbat de sancțiunile internaționale privind armele sale nucleare, de dezastrele naturale iar acum de pandemia de Covid-19, care a dus la o închidere a granițelor fără precedent.

Kim Jong Un a recunoscut situația alimentară „tensionată” și și-a cerut scuze pentru sacrificiile pe care cetățenii au trebuit să le facă pentru a preveni un val de infectări cu coronavirus.

Însă el a mai spus că economia s-a îmbunătățit în acest an, iar Coreea de Nord neagă un raport al ONU de luna aceasta care spune că mii dintre cei mai vulnerabili cetățeni riscă înfometarea.

Coreea de Nord nu a raportat oficial niciun caz de coronavirus. Agențiile ONU spun că statul asiatic a început recent să permită livrarea ajutoarelor iar cifrele publicate de China arată o creștere ușoară a comerțului.

Cupoane de bani în locul bancnotelor

Potrivit diferitelor publicații media ce citează surse neidentificate din Coreea de Nord, banca centrală a imprimat cupoane de bani în valoare de aproape 1 dolar din cauza unei penurii de bancnote de woni nord-coreeni.

Rimjin-gang, un site japonez operat de dezertori nord-coreeni, a relatat că cupoanele au fost în circulație chiar din august, parțial din cauză că hârtia și cerneala folosită pentru moneda oficială nu mai venea din China.

O penurie de bancnote ar fi putut de asemenea să fie exacerbată de o interdicție a valutei, în special asupra dolarilor americani și renmibi chinezești care înainte au fost folosiți la nivel larg, spune publicația NK News din Seul, care a notat că a coroborat relatările.

Reuters nu a putut confirma folosirea cupoanelor.

„Carnea de lebădă neagră este delicioasă și are valoare medicinală”

În această săptămână, media de stat nord-coreeană a promovat consumul de carne de lebădă neagră, care este considerată o sursă valoroasă de mâncare, și a spus că noua metodă de creștere a animalului la nivel industrial ar ajuta la îmbunătățirea calității vieții oamenilor.

„Carnea de lebădă neagră este delicioasă și are valoare medicinală”, nota, luni, ziarul Rodong Sinmun al partidului de la putere.

Cercetările privind creșterea păsărilor cu rol ornamental în producția de mâncare au început în prima parte a lui 2019, iar autoritățile au transmis școlilor, fabricilor și afacerilor să crească mâncare, printre care pește și alte animale, pentru a spori autosuficiența, relatează NK News.

„Soluția este menită să se adreseze atât eșecului agriculturii la scară largă de a oferi stocuri adecvate de mâncare pentru întreg statul și restricțiilor recente anti-Covid impuse de guvern, care au blocat în mare parte mâncarea și alte importuri de la începutul anului 2020”, scrie Colin Zwirko, corespondent NK News.

#bani #Coreea de Nord #foamete

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.