Autoritățile din Kazahstan și oamenii de afaceri moldoveni Anatolie și Gabriel Stati au semnat un acord prin care au soluționat pe cale amiabilă un litigiu de lungă durată asupra activelor de petrol și gaze din această țară, potrivit unui anunț făcut mați, 16 iulie curent, de ministerul Justiției de la Astana, transmite Europa Liberă.

„Guvernul Republicii Kazahstan, Banca Națională a Kazahstanului și părțile Stati, cu sprijinul și consimțământul creditorilor principali ai Tristan Oil, au încheiat un acord-cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru soluționarea pe cale amiabilă și acceptabilă pentru ambele părți a unui litigiu de durată privind activele de petrol și gaze din Kazahstan”, se spune în comunicatul de presă.

Termenii specifici ai acordului sunt confidențiali.

Înțelegerea va duce la „încetarea tuturor procedurilor judiciare și la oprirea cererilor în curs în toate jurisdicțiile”.

Ministrul kazah al justiției, Azamat Eskaraiev, a declarat că „acordul a fost încheiat având în vedere interesul public și nu implică cheltuirea de fonduri bugetare”.

În 2010, oamenii de afaceri moldoveni Anatolie și Gabriel Stati au depus o plângere împotriva Kazahstanului la Tribunalul de arbitraj din Suedia, solicitând 4 miliarde de dolari despăgubiri, după ce autoritățile de la Astana le-au confiscat activele de petrol și gaze din această țară.

În 2013, instanța din Suedia a decis că statul kazah a încălcat acordurile internaționale și urmează să achite familiei Stati despăgubiri de circa 500 de milioane de dolari, dintre care 199 de milioane de dolari pentru presupusele costuri legate de construcția uzinei de prelucrare a gazelor Borankol.

Autoritățile de la Astana i-au acuzat pe oamenii de afaceri moldoveni de fraudă în proporții deosebit de mari.

Ulterior, Stati a lansat o campanie de executare silită a hotărârii arbitrale suedeze în șapte țări, încercând să „înghețe” peste 22 de miliarde de dolari în active aparținând Băncii Naționale și Fondului Național din Kazahstan.

În mai 2019, un tribunal de Bruxelles a ridicat sechestrul provizoriu de aproximativ 21,5 miliarde de dolari din activele Fondului Național al Kazahstanului.

Însă, procesele judiciare care au durat ani de zile, în mai multe țări europene, nu s-au încheiat toate în favoarea autorităților de la Astana.

Construcția uzinei de la Borankol, estimată la 176,5 milioane de dolari, a început în 2005. Investitorul proiectului a fost Tristan Oil, o companie deținută de Stati. Câțiva ani mai târziu, construcția a fost suspendată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gabriel Stati #Kazahstan

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.