Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Dmitri Constantinov, căutat după condamnarea la 12 ani de închisoare, cere justiție independentă

17 Feb. 2026, 09:23
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
17 Feb. 2026, 09:23 // Politica //  Realitatea.md

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, dat în urmărire după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare de Judecătoria Comrat, califică decizia instanței drept una „nedreaptă” și cere reevaluarea independentă a dosarului, transmite IPN.

Sentința a fost pronunțată pe 26 decembrie 2025 într-un dosar de abuz de putere, în care Constantinov este acuzat de delapidarea a peste 46 de milioane de lei. Deoarece nu s-a prezentat în sala de judecată la momentul pronunțării hotărârii, pe numele său a fost emis un mandat de urmărire.

Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Constantinov a anunțat că a contestat decizia în instanța de apel. „Pe 9 februarie 2026 am depus recurs în instanța de apel. În mod evident, sentința nu a intrat în vigoare. Nu ascund: nu vreau să merg la închisoare din cauza unei decizii nedrepte”, a declarat acesta.

Fostul președinte al Adunării Populare susține că prejudiciul invocat de anchetă ar fi nefondat și afirmă că suma de 46 de milioane de lei „este inventată și nu are nicio legătură cu vreun furt”.

„Acest lucru poate fi verificat documentar. Am insistat și insist și astăzi asupra acestui fapt. Este un litigiu comercial între subiecți privați, care a fost deja examinat de instanța civilă. Iar Curtea Supremă de Justiție, în 2023, a pronunțat o decizie în favoarea mea”, a mai declarat el.

Constantinov susține că în hotărârea instanței din 2025 este menționată de mai multe ori „aducerea la incapacitate de plată”, însă condamnarea a fost pronunțată în baza articolului privind delapidarea, iar învinuirea ar fi fost recalificată cu doar câteva zile înainte de finalul procesului.

„Vreau să reamintesc că, în august 2025, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare. Acum – 12 ani sunt aplicați fostului președinte al Adunării Populare a Găgăuziei. Vedem cum două figuri-cheie din Găgăuzia au fost înfrânte într-un interval scurt de timp. Desigur, se poate spune că este o coincidență. Totuși, este un semnal care arată o abordare extrem de dură față de reprezentanții regiunii noastre autonome”, a afirmat Dmitri Constantinov.

El a declarat că este gata să prezinte documentele, expertizele și materialele dosarului juriștilor și jurnaliștilor internaționali. În opinia sa, dacă Moldova merge cu adevărat pe calea europeană, acest parcurs trebuie măsurat nu prin declarații, ci prin standardele justiției.

Constantinov nu a precizat unde se află și dacă are de gând să se prezinte în fața autorităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.