Dmitri Kozak, șef adjunct al administrației prezidențiale, ar putea deveni noul președinte al Camerei de Conturi. El este considerat principalul candidat. Această informație a apărut pe surse vineri, 20 ianuarie curent, în presa rusă.

RBC a fost informat despre acest lucru de două surse familiare cu discuția candidaților, menționând că „intriga rămâne”, odată ce consultările sunt încă în desfășurare.

„Nu anunțăm niciodată”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, pentru sursa citată, când a fost solicitat să comenteze dacă informațiile despre posibila numire a lui Kozak sunt adevărate.

Candidații pentru numirea în funcția de șef al Camerei de Conturi se depun președintelui de către Consiliul Camerei Consiliului Federației. Potrivit legii „Cu privire la Camera de Conturi”, senatorii trebuie să prezinte șefului statului cel puțin trei candidați propuși de comisiile camerei superioare a parlamentului, dintre care președintele alege unul.

Una dintre sarcinile principale ale Camerei de Conturi este controlul utilizării direcționate și eficiente a fondurilor bugetare federale, a bugetelor fondurilor nebugetare de stat. Departamentul este responsabil în fața ambelor camere ale Adunării Federale.

„Fostul șef al Camerei de Conturi, Alexei Kudrin, și-a părăsit postul în noiembrie anul trecut și s-a mutat la Yandex. Ca succesor, el l-a propus pe prim-vicepreședintele Dumei de Stat, Alexander Jukov”, au declarat surse anonime pentru RBC.

Kozak este șef adjunct al administrației prezidențiale din 2020; l-a înlocuit pe Vladislav Surkov ca curator al direcției ucrainene, precum și pe Abhazia și Osetia de Sud.

În primăvara anului trecut, după începerea războiului în Ucraina, supravegherea LPR și DPR a trecut la primul adjunct al șefului administrației Kremlinului, Serghei Kiriyenko.

Dmitri Kozak și Vladimir Putin se cunosc încă din anii 1990: s-au întâlnit în perioada în care actualul președinte conducea comisia pentru relații externe a primăriei din Sankt Petersburg, iar șeful adjunct al administrației Kremlinului a condus departamentul juridic al Consiliul Local al Deputaților Poporului din Leningrad.

Kozak a venit la Comitetul Executiv al orașului Leningrad aproape simultan cu Kudrin. În 1990, a devenit șef adjunct al departamentului juridic al Comitetului Executiv al orașului Leningrad, iar din septembrie 1994 până în iulie 1996 a ocupat funcția de șef al comitetului juridic al primăriei din Sankt Petersburg. Mai târziu a fost viceguvernator – președinte al comitetului juridic al biroului șefului din Sankt Petersburg Vladimir Yakovlev.

Kudrin în același 1990 a devenit șef adjunct al comisiei pentru reforme economice, din 1992 a condus departamentul financiar al primăriei, iar în 1993 a devenit viceguvernator.

În 1999, Kozak s-a mutat la Moscova, unde a condus aparatul guvernamental, care era apoi condus de Putin. Apoi a ocupat funcțiile de șef adjunct și prim adjunct al șefului administrației prezidențiale, șef al aparatului guvernamental, trimis prezidențial în Districtul Federal de Sud și ministru al dezvoltării regionale. Când Putin a devenit prim-ministru după al doilea mandat prezidențial, Kozak a fost numit vicepremier.

Atât Kudrin, cât și vicepremierul Tatyana Golikova, care a ocupat funcția de șef al Camerei de Conturi înaintea lui, sunt considerați oameni ai președintelui în exercițiu care nu aparțin niciunui clan al puterii. Kozak este și omul lui Putin și probabila sa numire în funcția de șef al Camerei de Conturi va însemna că președintele preferă în continuare să-și vadă împuterniciții în această funcție, notează unul dintre interlocutorii RBC.

#bani #Dmitri Kozak #Rusia

Unsprezece zboruri cu destinația Praga sau Sofia sau cu plecarea de pe aceste aeroporturi au fost vizate vineri de amenințări cu bombă, au anunțat aeroportul din capitala Republicii Cehe și Ministerul bulgar al Transporturilor, relatează AFP, transmite Agerpres.

„Amenințările privesc zboruri provenind din Danemarca, Marea Britanie și două din Spania. În ceea ce privește zborurile de plecare, este vorba de zboruri cu destinația Olanda, Cipru, România, Italia și Marea Britanie” a declarat o purtătoare de cuvânt a aeroportului din Praga.

Un alt purtător de cuvânt a precizat că „noi amenințări” au fost primite, „care vorbesc de plasarea de dispozitive explozive într-un număr mai mare de avioane” decât cu prilejul precedentelor alerte.

„Funcționarea platformei aeroportuare rămâne normală și fluidă”, a explicat el totuși.

O purtătoare de cuvânt a Ministerului bulgar al Transporturilor a precizat pentru AFP că amenințările au fost primite pentru două zboruri cu destinația Sofia vineri, provenind de pe aeroportul Stansted din Londra și de la Bruxelles. Ambele avioane au aterizat fără incidente.

Traficul aerian este perturbat de amenințări cu bombă repetate. Poliția cehă a inspectat deja patru avioane joi.

După falsele amenințări cu bombă care au perturbat traficul aerian european la începutul săptămânii, cel puțin 20 de zboruri au fost vizate joi de false amenințări similare, potrivit mai multor autorități și companii aeriene.

Toate aparatele de zbor – dintre care trei au fost redirecționate – au aterizat fără incident și niciun explozibil nu a fost descoperit, au precizat acestea joi.

Nicio revendicare nu a fost făcută pentru ansamblul acestor zboruri, dar s-a afirmat în mesajele de amenințare trimise aeroporturile din Roma și Sofia că ele provin de la „combatanți ai Statului Masculin”.

Numele pare să trimită la o mișcare naționalistă rusă, fără a fi posibil să se verifice dacă există vreo legătură, notează AFP.

Alte patru noi amenințări cu bombă au fost emise vineri pentru avioane care survolau teritoriul francez, au anunțat serviciile premierului francez, precizând că avioanele au aterizat fără probleme și că serviciile de deminare „efectuează inspecții de securitate”.

„O anchetă este în curs pentru a stabili originea acestor alerte care afectează toată Europa”, au adăugat serviciile premierului francez

Trei avioane au aterizat la Orly și al patrulea la Bordeaux, potrivit unei surse informate din dosar.