Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte al țării, Dmitri Medvedev, a estimat că până la sfârșitul acestui an preţul gazului va ajunge la 5.000 de euro per mia de metri cubi de gaz, cu o creștere pe care țările occidentale o leagă de invazia militară rusă din Ucraina.

„Din cauza faptului că preţul gazelor a crescut, ajungând la 3.500 de euro per mia de metri cubi, sunt nevoit să revizuiesc în sus costul așteptat, care va ajunge la 5.000 de euro până la sfârșitul lui 2022”, a scris Medvedev pe canalul său Telegram și, adresându-se şefilor de stat europeni, a încheiat postarea scriind „Salutări călduroase”.

Cuvintele fostului președinte rus alimentează şi mai mult temerile care, din cauza creșterii continue a prețului gazelor, stăpânesc întreaga Europă. O problemă centrală și în campania electorală italiană pentru alegerile din 25 septembrie, notează hotnews.ro.

Toți liderii de partid cer guvernului de la Roma să ia măsuri pentru a uşura poverile gospodăriilor și întreprinderilor, însă executivul italian anunţă că deocamdată nu sunt prevăzute măsuri iminente în acest sens.

Între timp, la Bruxelles, se lucrează la ipoteza plafonării preţurilor gazelor și se pregăteşte o reuniune extraordinară a miniștrilor energiei.

Ministrul german al energiei, Robert Habeck, a declarat pentru Der Spiegel că depozitele de gaze ale Germaniei se umplu mai repede decât se aștepta, în ciuda incertitudinii legate de aprovizionarea prin intermediul unei conducte cheie din Rusia.

„Companiile vor putea să-şi ia apoi gaze din instalațiile de stocare, așa cum a fost planificat, pentru a le furniza industriei și gospodăriilor”.

Germania face tot posibilul pentru a termina operaţinea de stocare a gazelor la timp pentru iarnă. Coaliția de guvernământ de la Berlin a impus ca până în octombrie facilitățile să fie pline 85% și 95% până în noiembrie. Potrivit celui mai recent raport al Federal Network Agency, vineri zăcămintele strategice de gaze au fost umplute în proporție de 81,3%, cu fluxuri prin Nord Stream la aproximativ 20% din capacitate.

Rușii ard gazul degeaba, la propriu

În acest context, Rusia arde cantități mari de metan la uzina sa din Portovaya, în apropiere de granița cu Finlanda. Acest lucru a fost dezvăluit de o analiză a companiei norvegiene Rystad Energy publicată de BBC, care a difuzat câteva imagini ale flăcărilor mari care se înalţă din centrala administrată de Gazprom, imagini luate prin satelit şi care arată radiațiile infraroșii cauzate de arderea gazelor. Potrivit unor experți, ar fi vorba chiar de gazul destinat exportului în Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Portovaya se află lângă o stație de compresoare la începutul conductei Nord Stream 1, care transportă gaze către Berlin. Conform estimărilor raportate, în fiecare zi o cantitate de gaz în valoare de 10 milioane de dolari (circa 10 milioane de euro) se preface în fum.

Potrivit unui articol din Wall Street Journal scris de doi experți americani în energie, Paul Roderick Gregory de la Institutul Hoover (Stanford) și Ramanan Krishnamoorti de la Universitatea din Houston, Texas, gazul nevândut trebuie distrus, cu daune grave pentru economia rusă, pentru a evita pagube mai mari care pot fi aduse zăcămintelor, sau rețelei de distribuție. Până la sfârșitul anului 2022, Rusia va fi transportat în Europa doar 19 miliarde de metri cubi, în loc de cele 55 de miliarde.

Dar, pe de altă parte, dacă Rusia nu vinde Europei, ce altceva poate face? Prea puţine lucruri cu gazul (pentru petrol este mai simplu, se transportă pe nave). Să-l păstreze? Capacitățile de stocare a gazelor rusești sunt pe cale de epuizare. Să închidă puțurile și să sisteze extracția? Există riscuri tehnice. Astfel încat îl arde și în afară de daunele aduse mediului, gestul mai înseamnă şi distrugerea unei resurse primare pentru economia rusă. Într-un moment crucial pentru Putin care are nevoie de resurse financiare pentru cheltuielile militare.

#Dmitri Medvedev #Europa #gaz

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.