„Doar” 15- 20 de mii de EURO pentru un spectacol! Cât cere Carla’s Dreams, Irina Rimes, The Motans și alții

Dan Bălan, Arsenie Todiraș și Radu Sîrbu, cei trei soliști ai trupei O-Zone, au cunoscut celebritatea, în 2003, cu „Dragostea din tei”, hit ascultat și fredonat în întreaga lume. Deși au pus punct colaborării, în 2005, Dan Bălan a rămas unul dintre cei mai scumpi artiști de peste Prut: Câștigă chiar și 15 mii de euro, la „spectacole”, a declarat un organizator de evenimente pentru playtech.ro.

Dan Bălan are tarif de 15 mii- 20 de mii de euro la un spectacol.

Dan Bălan, autorul piesei „Dragostea din tei”, este pe val și acum, tarifele sale fiind la fel de mari ca pe vremea când făcea furori, pe toate meridianele, alături de colegii lui din trupa „O-Zone”:

„Dan Bălan a știut să se reinventeze, a fost în America, în Anglia, a compus, a colaborat cu artiști mari, piesele lui sunt în toate topurile muzicale. Iar piesa „Dragostea din tei” îi aduce și acum bani din drepturile de autor, mii de euro. Tarifele sale la spectacole sunt mari, de 15 mii-20 de mii de euro, plus TVA, având o echipă formată din 11 persoane. Dar, el mai are și alte cerințe, adică un bilet de avion, la Bussines Class, și zece bilete de avion la Economic, plus cazare la hotel (o suită pentru el) și 5 camere duble, plus protocol”,a declarat un organizator de spectacole.

Dan Bălan a recunoscut, într-un recent interviu, că este un solist cu câștiguri mari din muzică, având conturile pline cu bani: „

„Am luat mai mult de 10 milioane de euro din O-Zone, normal. Ca producător, ca autor al pieselor, am luat mult mai mult de atât”, a mărturisit cântăreţul, la emisiunea lui Cătălin Măruță, de la PRO TV.

Băieții de la Carla s Dreams câștigă între 12.500 și 15 mii de euro, la spectacolele susținute în aer liber, mall și la petrecerile corporatiste.

Alte cerințe: plata transport, un bilet de avion, pentru distanțe de peste 300 de kilometri, diurnă și cazare. Cât îl privește pe solistul de la „The Motans”, el are un onorariu de 4.900-5.900 de euro, plus TVA.

Alte cerințe: un bilet de avion pentru distanțe mai mari de 250 de km, 5 camere duble și 2 camere single, la hotel de minimum 3 stele. Solista Nicoleta Nucă cere 2.500 de euro, plus TVA, pentru un recital. Alte cerințe: un bilet de avion, două camere duble twin și două camere single, la hotel de minimum 3 stele, plus diurnă de 600 de lei +TVA, pentru un show 45 de minute.

Vezi cât cere Irina Rimeș și alți interpreți pe bani.md

#tarif concerte #Carlas Dreams #Irina Rimes

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.