În sesiunea suplimentară a examenelor naționale de absolvire a gimnaziului 2025, 2.328 dintre cei 7.815 elevi înscriși au reușit să promoveze examenul, transmite Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

La proba de matematică s-au înscris 6.767 de elevi, dintre care 1.925 au promovat această probă. La disciplina „Istoria românilor și universală”, din cei 1.579 de elevi înscriși, 780 au promovat examenul. Proba la limba și literatura română a fost susținută de 1.115 elevi, dintre care 525 au obținut note de trecere. În cazul limbii și literaturii ruse, 117 dintre cei 216 elevi înscriși au promovat. Totodată, la proba de limba și literatura română pentru alolingvi, din 997 de candidați, 259 au reușit să promoveze examenul.

„Din cei 5.762 de elevi care au avut de susținut o singură probă, 2.161 de elevi au promovat, ceea ce constituie 37,50%. Dintre cei 1.327 de elevi care au avut de susținut două probe, 129 de elevi au promovat, ceea ce constituie circa 10%. Din cei 646 de elevi care au avut de scris trei probe de examen, 32 de elevi au promovat, sau circa 5%. Din cei 80 de elevi care în sesiunea suplimentară au scris patru probe de examen, 6 au promovat”, transmite MEC.

La sesiunea suplimentară au fost înscriși 7.815 elevi care nu au promovat examenul sau, din motive întemeiate, nu au participat la sesiunea de bază. Din numărul total de elevi înscriși în sesiunea suplimentară, 5.762 au avut de scris o probă de examen, 1.327 au avut de scris două probe de examen, 646 de elevi – 3 probe de examen, iar 80 de elevi – 4 probe de examen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, pe parcursul zilei de astăzi, 21 iulie, în intervalul orar 09:00 – 18:00, elevii care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele raionale/municipale de examene în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 22 – 26 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii suplimentare vor fi anunțate pe data de 28 iulie 2025.

#elevi #examene de absolvire #gimnaziu #rezultate preliminare

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.