În sesiunea suplimentară a examenelor naționale de absolvire a gimnaziului 2025, 2.328 dintre cei 7.815 elevi înscriși au reușit să promoveze examenul, transmite Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

La proba de matematică s-au înscris 6.767 de elevi, dintre care 1.925 au promovat această probă. La disciplina „Istoria românilor și universală”, din cei 1.579 de elevi înscriși, 780 au promovat examenul. Proba la limba și literatura română a fost susținută de 1.115 elevi, dintre care 525 au obținut note de trecere. În cazul limbii și literaturii ruse, 117 dintre cei 216 elevi înscriși au promovat. Totodată, la proba de limba și literatura română pentru alolingvi, din 997 de candidați, 259 au reușit să promoveze examenul.

„Din cei 5.762 de elevi care au avut de susținut o singură probă, 2.161 de elevi au promovat, ceea ce constituie 37,50%. Dintre cei 1.327 de elevi care au avut de susținut două probe, 129 de elevi au promovat, ceea ce constituie circa 10%. Din cei 646 de elevi care au avut de scris trei probe de examen, 32 de elevi au promovat, sau circa 5%. Din cei 80 de elevi care în sesiunea suplimentară au scris patru probe de examen, 6 au promovat”, transmite MEC.

La sesiunea suplimentară au fost înscriși 7.815 elevi care nu au promovat examenul sau, din motive întemeiate, nu au participat la sesiunea de bază. Din numărul total de elevi înscriși în sesiunea suplimentară, 5.762 au avut de scris o probă de examen, 1.327 au avut de scris două probe de examen, 646 de elevi – 3 probe de examen, iar 80 de elevi – 4 probe de examen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, pe parcursul zilei de astăzi, 21 iulie, în intervalul orar 09:00 – 18:00, elevii care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele raionale/municipale de examene în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 22 – 26 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii suplimentare vor fi anunțate pe data de 28 iulie 2025.

#elevi #examene de absolvire #gimnaziu #rezultate preliminare

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.