Doar două țări europene nu au susținut Ucraina cu arme și echipamente militare spune ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. În același timp, șeful diplomației ucrainene a confirmat că România se numără printre țările care furnizează, în prezent, armament Ucrainei.

Kuleab a declarat la televiziunea națională că Ungaria și Austria sunt singurele dintre țările europene care nu furnizează arme Ucrainei, în prezent.

Acesta a precizat că multe țări care nu au furnizat niciodată arme zonelor de conflict în istoria modernă și-au schimbat poziția după începerea invaziei pe scară largă, iar unele state și-au schimbat chiar și legislația națională în acest scop, pentru a permite transferuri de arme către Ucraina, scrie Ukrinform.net.

„Cu excepția Ungariei și Austriei ca țară neutră, livrarea de arme Ucrainei nu mai este un tabu pentru nicio țară europeană, așa cum era înainte de război”, a declarat Kuleba.

Ca țară neutră, Austria nu poate furniza arme Ucrainei, după cum a confirmat recent ministrul de externe Alexander Schallenberg conducerii ucrainene în timpul vizitei sale la Kiev, în iulie.

SUA, Marea Britanie, Olanda, Franța, Italia, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia sau Statele Baltice sunt doar câteva din țările care au comunicat public și transparent ce și cât armament greu au trimis Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arme #războiul din Ucraina #tari UE #Ucraina

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.