Fistic, alune, fructe de pădure. Aromele s-au schimbat în ultimii zeci de ani la gelateria lui Gianandrea Pipolo, care conduce o afacere de familie înființată acum 93 de ani. Proprietarul se teme însă că, deși afacerea a rezistat atât de mult timp, făcând față chiar și provocărilor celui de-al Doilea Război Mondial, factura uriașă la energie îl va forța să închidă.

Alături de lista cu delicioasa ofertă din localul pe care îl conduce, el a afișat factura la energie – 4.483,45 de euro în luna august 2021, ajungând la 15.539,18 euro pe an.

Deasupra facturii a scris: „Io Non Voto” („Eu nu votez”), cu referire la alegerile din 25 septembrie, care vor avea loc în Italia. Gianandrea Pipolo consideră că politicienii trebuie să se concentreze mai mult pe situația de urgență și pe costul vieții din Italia.

„Ne mai putem descurca încă două-trei luni, dar după aceea, nu vom mai putea plăti facturile – pentru că este nesustenabil”, spune el. „Va trebui să închidem. Mi se frânge inima – mai ales după problemele provocate de pandemie. Bunicul meu a deschis acest local în 1929. Am supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial și tuturor situațiilor de după, dar acum, posibilitatea de a închide din cauza crizei din energie doare foarte mult”, a adăugat Pipolo.

Sancțiunile împotriva Rusiei au forțat Gazprom să restricționeze aprovizionarea către conductele europene, inclusiv în Tarvisio. Înainte ca Rusia să declanșeze invazia în Ucraina, Italia era al doilea cel mai mare importator al UE. Acum, importul a scăzut la aproximativ 18%, deoarece Europa renunță la dependența de Moscova.

Scăderile drastice ale gazului rusesc au crescut prețurile în întreaga lume, iar criza costului vieții se află acum în centrul viitoarelor alegeri din Italia. Guvernul italian încearcă să diversifice sursele de aprovizionare, nu numai prin conducte, ci și prin stațiile de alimentare cu gaz natural lichefiat (GNL).

În urma contractelor recente, Algeria a devenit acum cel mai mare furnizor de gaz al Italiei, înlocuind Rusia. Italia caută și alte surse de gaz, dar este dificil să se prezică dacă va avea sau nu cantitatea suficientă. Italia se pregătește pentru o iarnă grea, în prezent având rezerve de gaz de peste 80%.

Pe măsură ce prețurile cresc, cresc și temerile că dorința publicului de a sprijini Ucraina se va reduce, fapt pe care mizează și președintele rus. Potrivit ultimelor sondaje, majoritatea italienilor se opun trimiterii de arme în Ucraina, iar țara are legături profunde și istorice cu Rusia, care au contribuit la producerea unui tablou în care Italia este uneori descrisă ca o verigă slabă în frontul pro-ucrainean al Occidentului.

Mario Draghi, al cărui guvern a căzut în iulie, a fost un pilon-cheie al sprijinului pentru Kiev – dar unii cred că un nou guvern de dreapta ar putea schimba tactica. Pentru alegerile din 25 septembrie, favorită potrivit sondajelor este lidera extremei drepte Giorgia Meloni, care a promis să apere interesele ţării sale în faţa Uniunii Europene (UE). Partenerii ei de coaliție Matteo Salvini și Silvio Berlusconi au legături personale strânse cu Vladimir Putin.

#afacere #energie #factura #Italia

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.