Câte 1000 de lei vor primi de la Serviciul Fiscat de Stat (SFS) 175 de moldoveni. Cetățenii sunt învingători ai celei de-a IV-a ediții a Loteriei Fiscale, desfășurate în 2023.

În total, la ultima etapă din anul 2023 a loteriei au participat 29.332.742 de tranzacții, efectuate cu cardurile bancare în perioada 01 octombrie – 31 decembrie 2023. Suma totală a lor a depășit 8,8 miliarde de lei.

„În cadrul etapei a IV-a (trimestrială) a concursului din anul 2023 numărul tranzacțiilor efectuate cu cardurile bancare a crescut cu 6,89 milioane de tranzacții sau cu 23,5% mai mult față de etapa similară din anul 2022. Suma totală a tranzacțiilor participante, de asemenea, este în creștere cu 2,02 miliarde lei sau cu 22,94% mai mult față de același indicator din anul 2022”, transmite SFS.

Concursul „Loteria fiscală” este organizat prin tragere la sorți și validare a câștigătorilor, în prezenta unei Comisii. Membrii ei sunt numiți prin ordinul directorului SFS.

Extragerea are loc în baza informației prezentate de către băncile comerciale licențiate emitente din Republica Moldova, aleatoriu, în mod automatizat, prin intermediul platformei random.org.

Fiecare dintre persoanele desemnate învingătoare va beneficia de câte un premiu în valoare de 1000 de lei. Banii le vor fi transferate pe conturile de card.

LISTA COMPLETĂ A CÂȘTIGĂTORILOR

Ed IV 2023 Loteria Fiscală by Realitatea.md on Scribd

#loteria fiscală #premii #serviciul fiscal #SFS #tranzactii

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.