Aproximativ 8583 locuri de muncă vacante din Republica Moldova pot fi accesate atât de femei cât și de bărbați. Datele au fost prezentate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

În aspect teritorial, numărul locurilor de muncă vacante, disponibile în fiecare subdiviziune teritorială de ocupare a forței de muncă, constituie:

Chișinău – 3728;
Bălți – 901;
Florești – 292;
Ungheni – 264;
Cahul – 237.

Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2063 locuri de muncă vacante, constituind cca 24% din numărul total de locuri vacante.

Mai mult, pentru persoanele cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă oferă 6520 locuri de muncă, ce constituie 76% din numărul total de locuri de muncă vacante:

Lucrători în industria textilă și confecții:

cusător (industria ușoară/confecțiilor) – 1900;
confecționer – 35;
termofinisor confecții – 17;
încheietor tricotaje – 12;

Transport şi telecomunicaţii:

conducător auto (șofer) – 484;
taxator/conductor – 211;
muncitor rutier/feroviar – 36;

Totodată, sunt oferite următoarele locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi:

Muncitori auxiliari;
Femei de servicul;
Hamali;
Curieri;
Infirmiere.

În context, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, se pot adresa la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

PDF Loading...

#barbati #femei #locuri de munca vacante

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.